Sălajul, printre judeţele cu cele mai puţine carduri de sănătate returnate

Sălajul se numără printre judeţele în care s-au înregistrat cele mai mici rate de retur a cardurilor naţionale de sănătate. Cu un procent de trei la sută, judeţul ocupă locul al doilea, prima poziţie fiind ocupată de Harghita, unde circa 2,6 la sută din totalul acestor documente au fost returnate Casei de Asigurări.
Cardurile de sănătate fără de care din acest an nu vor mai putea fi accesate servicii medicale au fost distribuite către 12,26 milioane de asiguraţi, potrivit unui anunţ făcut, zilele trecute, de către Poşta Română. Mai exact, din cele 13,2 milioane de carduri trimise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) spre distribuire, au fost predate asiguraţilor 93 la sută din această cantitate.
Potrivit unei situaţii întocmite pe judeţe, Bucureştiul deţine primul loc în numărul de carduri distribuite, respectiv 1,22 milioane de trimiteri, urmat de Prahova, cu peste 511.000 de trimiteri, şi de Timiş, cu peste 438.000 de trimiteri ajunse la destinaţie. Rata de retur pe cele trei judete, respectiv diferenţa dintre cardurile emise de CNAS conform contractului şi cardurile returnate caselor judeţene de sănătate aferente, este de 12,6 la sută, 3,5 la sută, respectiv 10,12 la sută. La polul opus, judeţele cu cei mai puţini asiguraţi pentru care s-au emis carduri de sănătate sunt: Ialomiţa, 79.900 de carduri emise şi o rată de retur de opt la sută, Ilfov – 101.082 carduri emise, la un retur de 9,12 la sută şi Covasna – 150.683 de carduri emise, la un retur de 6,6 la sută. Judeţele în care s-au înregistrat cele mai mici rate de retur sunt: Harghita – 2,6 la sută, Sălaj – 3 la sută, Prahova – 3,5 la sută, Vâlcea – 3,6 la sută şi Olt – 3,7 la sută.

Aproape 4.000 de carduri sunt încă la CJAS Sălaj
În Sălaj, aproximativ 4.000 de persoane nu au intrat încă în posesia cardului de sănătate, în condiţiile în care de la 1 februarie niciun serviciu medical nu va mai fi validat decât prin acest document. Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Sălaj, asiguraţii în cauză pot să-şi ridice acest card de la sediul instituţiei, pe baza actului de identitate. „Am hotărât să distribuim aceste carduri prin Casă, nu prin medicii de familie, astfel asiguraţii care nu au primit documentul se pot prezenta la sediul instituţiei. În prealabil, pot suna după ora 14, în fiecare zi, pentru a verifica dacă se află sau nu cardul la noi ori dacă este tipărit. În cazul în care nu au fost tipărite cardurile, rezolvarea acestor situaţii se va face printr-o Hotărâre de Guvern”, a precizat Marius Tăutu, preşedintele CJAS Sălaj.
În ceea ce priveşte, achiziţionarea cititoarelor de carduri, oficialul CJAS Sălaj susţine că majoritatea furnizorilor de servicii medicale şi-au cumpărat aceste aparate. „Atât medicii de familie cât şi spitalele şi-au achiziţionat cititoare. Ici -colo mai este câte un furnizor ce nu şi-a cumpărat încă. O situaţie mai exactă o vom avea în următoarele zile. De altfel, în Sălaj testarea cardului naţional a început din luna decembrie”, a subliniat Tăutu.
În Sălaj, oficial, distribuirea cardurilor de sănătate s-a încheiat în luna noiembrie 2014, poştaşii având de livrat peste 156.000 de astfel de documente. Peste 4.000 de carduri de sănătate au fost returnate Casei Judeţene, întrucât destinatarii fie nu au fost găsiţi acasă de către poştaşi, fie şi-au schimbat domiciliu.

Asiguraţii fără card îşi vor plăti consultaţia
Cardul naţional de sănătate reprezintă codul de acces pentru toate sistemele informatice folosite la nivelul Casei Naţionale, iar în teritoriu al caselor judeţene. Conţine date minime legate de asigurat, respectiv nume, prenume, codul de identificare a cardului, codul de identificare a asiguratului şi termenul de valabilitate al documentului, care este de cinci ani. În acelaşi timp, cardul reprezintă confirmarea prestării serviciilor medicale în sistemul de asigurări de sănătate. Este distinct faţă de cardul european, acesta va fi folosit doar pe teritoriul ţării. “Este util pentru dovedirea calităţii de asigurat şi înlocuieşte adeverinţa de asigurat şi celelalte documente, care, în absenţa adeverinţei puteau fi folosite de către persoana care avea nevoie de servicii medicale. Prin acest mijloc se înlătură unele deficienţe care atestă sau nu calitatea de asigurat a persoanei respective atunci când apelează la un serviciu medical”, a menţionat preşedintele CJAS Sălaj. Totodată, modul de tipărire, de imprimare şi de distribuire a cardurilor va fi unul permanent. “Pentru o persoană care împlineşte vârsta de 18 ani, Casa Naţională trimite, cu o lună înainte, Imprimeriei Naţionale datele de identificare pentru tipărirea cardului, document care va ajunge la destinatar tot prin intermediul serviciilor poştale. Deci, este un proces continuu pentru emiterea şi intrarea în posesia cardului”, a exemplificat reprezentantul Casei Judeţene.
De asemenea, în cazul pierderii, deteriorării sau furtului cardului naţional de sănătate, Casa va elibera, la cererea asiguratului, o adeverinţă care să ateste calitatea de asigurat, valabilă 30 de zile, perioadă în care persoanei care nu se mai află în posesia cardului i se va emite un alt document, contracost.
Pe de altă parte, în momentul în care va deveni funcţională utilizarea cardului naţional de sănătate şi niciun serviciu medical, cu excepţia celui de urgenţă, nu va mai fi acordat fără acest document, persoanele care vor uita cardul acasă şi se vor prezenta la medic vor fi nevoite să scoată bani din buzunar pentru consultaţie.