Centrele de boli neuro-psihice, pline “ochi”

Dacă în urmă cu două, trei decade, bolile neuro-psihice erau depistate la vârstnici şi destul de rar, ultimii ani au modificat considerabil situaţia. Stresul, condiţiile de trai şi de mediu, alimentaţia, disfuncţionalităţi genetice, dar şi alţi factori sociali externi au făcut ca aceste cazuri să fie tot mai numeroase. Statisticile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului (DGASPC) Sălaj arată că sute de sălăjeni suferă de afecţiuni neuro-psihice, diagnostice precum schizofrenia, oligofrenia, fobiile, atacurile de panică şi paranoia, depresiile ori tulburările obsesiv-compulsive fiind mai întâlnite în rândul populaţiei.
Deşi în judeţ funcţionează patru centre de specialitate, unde aceşti bolnavi pot fi internaţi pentru a primi tratament, fiecare unitate este supraaglomerată. Ca situaţia să se echilibreze măcar în linii mari, judeţul ar avea nevoie de cel puţin încă un asemenea centru, a declarat directorul DGASPC Sălaj, Violeta Milaş. “Avem centre de specialitate la Jibou, Crasna, Bădăcin şi Boghiş, dar a spune că fiecare din ele lucreaă la capacitate maximă este prea puţin. Sunt efectiv supraaglomerate. La Jibou, avem peste 100 de bolnavi, la Crasna la fel, la Bădăcin avem 130 de bolnavi, în timp ce la Boghiş sunt 45 de persoane vârstnice cu probleme“, a declarat Violeta Milaş.

Lista de aşteptare

Potrivit sursei citate, numărul bolnavilor este în creştere de la un an la altul, iar cum, deocamdată, nu sunt soluţii, în centre sunt acceptate doar cazurile de maximă urgenţă. Ca urmare, zeci de nume aşteaptă pe o listă eliberarea unui loc într-o unitate unde să existe condiţii şi personal specializat în tratarea acestor afecţiuni. “Suntem nevoiţi să preluăm doar priorităţile, cum sunt, spre exemplu, cei care ajung să nu mai aibă aparţinători. Avem o listă de aşteptare pe care sunt trecute cel puţin 70-80 de persoane. Din păcate, nici Spitalul Judeţean nu are capacitate de a-i interna, în secţia Psihiatrie. Ca să facem faţă situaţiei, ne-ar mai trebui cel puţin încă un centru în judeţ”, a declarat directorul DGASPC Sălaj.
Potrivit sursei citate, nici pentru familiile acestor bolnavi nu este uşor, mai ales dacă bolnavul nu este instituţionalizat. “Chiar şi pentru personalul de specialitate este uneori dificil să lucreze cu aceşti bolnavi, aşa că trebuie înţeles cât de greu este pentru familiile lor. Uneori, bolnavii pot deveni agresivi, pot ameninţa membrii familiei, pot deveni violenţi ori pot ajunge chiar la tentative de suicid. De asemenea, sunt situaţii în care bolnavul pur şi simplu nu îşi acceptă boala şi refuză tratamentul, astfel că afecţiunile i se agravează. De multe ori, ajung la noi în stare foarte gravă”, a explicat Violeta Milaş.

Studenţi cu depresii acute

Două cazuri de acest gen au fost înregistrate anul trecut, când doi tineri studenţi – o fată şi un băiat – au trebuit internaţi de urgenţă după ce au manifestat depresii acute. “Familiile nu le mai făceau faţă, nu i-au mai putut ţine. Ambii erau studenţi, au în jur de 20 de ani, şi au ajuns să îşi ameninţe familia. Acum fata se află în centrul din Bădăcin, în timp ce ce băiatul este internat la Crasna. ?n ultimii ani, avem cazuri diagnosticate la vârste tot mai mici”, a spus Violeta Milaş.

Lipsă cruntă de personal

Starea acestor bolnavi este extrem de influenţabilă, ei putând fi tulburaţi chiar şi de cea mai mică modificare survenită în program ori în habitatul lor. “Parcă primăvara este mult mai freu pentru ei, tulburările li se accentuează şi este nevoie de intervenţia psihologului”, a spus Violeta Milaş.
Numai că lucrurile se complică atunci când vine vorba despre personalul de care este nevoie pentru aceşti bolnavi. La acest capitol, Sălajul este deficitar: centrele de specialitate nu au destui psihologici, medici, asistenţi medicale şi infirmieri care să se ocupe de sutele de pacienţi. “?n ultimii ani, ne-au plecat psihologii, pentru că în sistem salariile sunt mici. Dintr-un total de peste 700 de posturi pentru personalul de specialitate, 189 sunt posturi vacante de îngrijitor, iar din acestea, 35 sunt pentru îngrijitor adulţi, iar 40 pentru îngrijitor copii. Şi, din păcate, angajările sunt blocate”, a explicat directorul DGASPC Sălaj.

Fiecare poveste este o dramă

O altă problemă extrem de complicată o reprezintă cazurile în care aceşti bolnavi au copii de care, însă, nu se pot ocupa şi îngriji. “Dacă se poate, copiii sunt daţi în grija bunicilor, dar acolo unde bunicii sunt bolnavi sau au decedat, copiii ajung în Centrele sociale. Un astfel de caz avem în Ortelec. Este vorba de un cuplu în care ambii parteneri suferă de afecţiuni psihice (schizofrenie, n.r.) şi care are copii. A fost nevoie ca părinţii cuplului să ia copiii în grijă”, a explicat Violeta Milaş.
Un alt caz problematic înregistrat de instituţia sălăjeană priveşte o mamă diagnosticată cu boli psihice şi care a fost nevoită să îşi lase copiii într-un Centru social din cauză că nu putea avea grijă de ei. “Mama nu îşi recunoaşte boala, nu admite că are nevoie de tratament şi refuză medicaţia. Ea este acasă, dar copiii au fost preluaţi într-un Centru social”, a spus Violeta Milaş.
Dificilă a fost şi situaţia unei tinere diagnosticată cu afecţiuni psihice, dar şi cu SIDA şi pentru care internarea într-un centru din Sălaj era dificilă, întrucât cazul său necesită condiţii aparte. “Am reuşit să o trimitem într-un centru de specialitate din judeţul Constanţa, unde personalul este specializat în lucrul cu persoane infectate cu virusul HIV. Avem un contract de parteneriat cu centrul respectiv şi plătim lunar pentru asta”, a spus Violeta Milaş.

Avem nevoie de centre regionale

Potrivit directorului DGASPC Sălaj, o soluţie pentru ca întreaga situaţie să se echilibreze ar fi atât angajarea de personal, cât şi înfiinţarea unor noi centre de sănătate mintală în judeţ. Ar fi nevoie de unul în fiecare oraş, a spus Violeta Milaş, şi ar ajuta enorm dacă inclusiv la nivel regional s-ar crea asemene unităţi extinse.

Plin la Psihiatrie

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, gradul ridicat de ocupare a locurilor în secţia Psihiatrie subliniază şi el gravitatea situaţiei din întreg judeţul. Purtătorul de cuvânt al unităţii medicale respective, Codruţa Puşcaş, a declarat că, din totalul de 50 de paturi, în prezent sunt ocupate 35. “?n general, cazurile de natură nevrotică sunt internate imediat, însă în funcţie de severitatea acestora poate fi o durată de aşteptare de o zi, maxim două”, a declarat Codruţa Puşcaş. La fel ca în restul unităţilor din judeţ, şi la Spitalul Judeţean este nevoie de personal specializat. Astfel, în secţia Psihiatrie sunt angajaţi trei medici, 13 asistenţi medicali, doi psihologi şi şase infirmieri, în timp ce organigrama prevede patru medici şi 15 asistenţi medicali.
Toţi aceşti pacienţi trebuie să se prezinte periodic la medic pentru consultaţii. Iar tratamentul prescris este complex şi scump, în fiecare caz în parte. Prin Programele naţionale de sănătate, aceste medicaţii sunt acordate gratuit bolnavilor, însă medicamentele prescrise sunt atât de puternice, încât distrug alte organe interne, cauzând alte şi alte boli. Pentru aceşti bolnavi, se impun periodic consultaţii şi analize, încât fie că sunt internaţi, fie că sunt în grija familiei, traiul lor este înscris pe un invariabil traseu închis medicament – analize – psiholog – consiliere – reţetă – medicament.