Raftul cu carte: Francisc Ormeny – Underground-ul Metal din România

Daniel Mureșan

La început a fost underground-ul metal și el era doar prin cluburi. Întunericul era prezent peste tot, dar lumina muzicii avea uneori nuanțe slabe, alteori raze de-a dreptul. Din unghiurile amiabile s-a ascultat muzică, s-a fumat, s-a băut, a fost hedonismul tinereții. Tinerii aveau fețele înclinate spre lumină, unde totul era frumos. Chiar dacă era întuneric, frumusețea mătura urâțenia sub preș. Cel puțin pentru încă o dimineață.
În „Underground-ul Metal din România”, Francisc Ormeny expune numeroase eseuri și interviuri de parcă ar veni de pe altă lume. O lume plină de introspecție, de versuri, de analiză a impactului cultural al actorilor de pe scena underground. Autorul a asamblat un puzzle magic ce surprinde genul metal autohton de după 1990, o perioadă în care cultura și artele doreau să scoată capul la lumină. Începând cu Abigail și Altar, trecând prin Grimegod și Comandorul Hoisan, ajungând la Protest și Truda, volumele nu se bazează pe întuneric sau patos. Scrierea are o naturalețe puternică, deși un novice ar spune că eseurile sunt prea profunde.
Bestia ciudată și serioasă își schimbă forma într-o pereche de blugi spălați cu pietre între genurile metal, trash, speed sau doom. Un amestec de furie într-o societate coruptă, cu false valori, un fel de clasă muncitoare păcălită de sindicate. De aici vine protestul, câteodată grandios, într-o instalație de artă plină de avertismente. Credem că putem salva lumea, uitând că mâine aparține celor care îl aud venind.
Cărțile m-au făcut să îmi doresc explorarea mai îndeaproape a „extremelor” de care scrie Francisc. Sunt documente ale pasiunilor, o odisee distilată de momente muzicale introspective. Este o scriere cu convingere, cu momente incitante, emoționale și poetice. O lucrare fascinantă în care toți fanii rockului se pot regăsi.

One Thought to “Raftul cu carte: Francisc Ormeny – Underground-ul Metal din România”

  1. […] Daniel Mureșan La început a fost underground-ul metal și el era doar prin cluburi. Întunericul era prezent peste tot, dar lumina muzicii avea uneori nuanțe slabe, alteori raze de-a dreptul. Din unghiurile amiabile s-a ascultat muzică, s-a fumat, s-a băut, a fost hedonismul tinereții. Tinerii aveau fețele înclinate spre lumină, unde totul era frumos. Chiar dacă era întuneric, frumusețea mătura urâțenia sub preș. Cel puțin pentru încă o dimineață. În „Underground-ul Metal din România”, Francisc Ormeny expune numeroase eseuri și interviuri de parcă ar veni de pe altă lume.  » Mai multe detalii […]

Leave a Comment