Peste 500 de sălăjeni, diagnosticaţi cu depresie în 2016

În anul 2017, Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată în 7 aprilie, este dedicată depresiei. Sloganul acestei zile – „Depresia. Să vorbim!” – atrage atenţia asupra gravităţii problemei la nivel mondial atât din punct de vedere al prevalenței în creștere, cât și a efectelor negative asupra sănătății populației. Şi asta pentru că o mai bună informare asupra depresiei, a factorilor de risc și a metodelor de tratament poate contribui la reducerea stigmei asociate acestei boli psihice și la creșterea gradului de adresabilitate a populației pentru servicii de prevenție și tratament.

5 la sută dintre români sunt depresivi

„Depresia este o boală care afectează mai mult de 300 de milioane de persoane la nivel mondial. Depresia cronică de intensitate medie sau crescută poate avea o influență negativă majoră asupra persoanei afectate, scăzându-i funcționalitatea atât la locul de muncă sau la școală, cât și în cadrul familiei. În cazurile cele mai severe depresia poate conduce la suicid. La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-29 de ani”, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj.
Potrivit datelor OMS, în România prevalența depresiei în anul 2015 a fost de 931.842 de cazuri, reprezentând 5 la sută din populația țării. În ceea ce priveşte Sălaj, numai în 2016, în judeţul nostru au fost înregistrate 546 de cazuri noi, dintre care 348 au între 15 şi 64 ani, 193, peste 64 de ani şi cinci, copii. Raportat la situaţia din anul anterior, numărul depresivilor a scăzut cu 69. Din fericire, însă, ca incidenţă, Sălajul se situează sub media pe ţară. „Aceste date sunt relative având în vedere faptul că o multitudine de cazuri rămân nediagnosticate, fie datorită lipsei unor cunoştinţe cu privire la simptomatologia de debut a bolii, fie datorită neprezentării la medic din considerente subiective, diagnosticul unei boli psihice constituind în mod empiric, un stigmat”, susţine Ligia Marincaş, directorul DSP Sălaj.

Simptomele depresiei

Depresia este o boală caracterizată prin tristeţe persistentă şi pierderea interesului pentru activitățile care în mod normal erau apreciate, asociate cu incapacitatea de a executa activitățile zilnice, timp de cel puțin două săptămâni. În plus, persoanele cu depresie au în mod normal mai multe dintre următoarele simptome: pierderea energiei, schimbarea apetitului, tulburări de somn, anxietate, reducerea concentrării, indecizie, neliniște, sentimente de inutilitate, vinovăție sau disperare și gânduri de auto-vătămare sau sinucidere. În funcție de severitatea simptomelor, un episod depresiv poate fi clasificat drept minor, moderat sau sever. O persoană care suferă de un episod depresiv minor va avea unele dificutăți în continuarea activităților la locul de muncă și a activităților sociale. În mod contrar, în timpul unui episod depresiv major, este foarte puțin probabil ca persoana afectată să poată continua activitățile sociale sau la locul de muncă.

Această boală este rezultatul unor interacțiuni complexe între factori de natură socială, psihologică și biologică. Persoanele care au trecut prin evenimente marcante de viață (șomaj, doliu, traume psihologice) sunt mai predispuse să dezvolte depresie. O relație strânsă există între depresie și bolile fizice, bolnavii cu diabet sau boli cardiovasculare putând dezvolta depresie și invers.

Cum se tratează depresia?

Programele de prevenție și-au dovedit utilitatea în reducerea depresiei. Astfel, desfășurarea în școli a unor programe pentru stimularea unor modele de gândire pozitivă în rândul copiilor și a adolescenților, intervenții adresate părinților cu copii care au probleme comportamentale, programe care includ exerciții fizice pentru vârstnici sau programe de socializare pentru persoanele singure, pot diminua prevalența simptomelor depresiei.

În ceea ce privește tratamentul depresiei, există opțiuni eficiente pentru formele de depresie moderată și severă. Furnizorii de servicii medicale pot oferi tratamente psihologice precum activarea comportamentală, terapie cognitiv-comportamentală sau terapie interpersonală. De asemenea, medicația anti-depresivă poate sprijini efortul de contracarare a simptomelor depresiei. În ceea ce privește terapia medicamentoasă trebuie luate în considerare posibilele efecte adverse asociate medicației anti-depresive.

Deși există metode de tratament eficiente împotriva depresiei, mai mult de jumătate din persoanele afectate la nivel mondial nu beneficiază de aceste tratamente. Cele mai importante obstacole împotriva tratamentului le constituie lipsa de resurse, lipsa pesonalului medical calificat și stigma socială asociată afecțiunilor psihice. Nu în ultimul rând, lipsa de acuratețe diagnostică, supra sau subdiagnosticarea, limitează accesul la tratament al pacienților cu depresie.
„A vorbi despre depresie, cu cineva din familie, un prieten sau un cadru medical; în grup, de exemplu la școală, la locul de muncă sau în comunitate; în domeniul public, în mass-media sau pe canalele de socializare reprezintă o componentă vitală a recuperării. Toate acestea vor distruge acest stigmat şi în cele din urmă tot mai mulţi oameni vor cere ajutor”, a mai precizat oficialul DSP Sălaj.

Alte articole

3 Thoughts to “Peste 500 de sălăjeni, diagnosticaţi cu depresie în 2016”

  1. Tăunu

    Acest regim putred şi corupt le dă dureri de cap multora !

  2. Anonim

    cel mai deprimat radu capilnasiu

  3. Anonim

    DIN CAUZA DEZVOLTARII ECONOMICE FARA PRECEDENT A JUDETULUI, TOVARASI!!!!!

Leave a Comment