KO în dosarul „marilor corupţi” sălăjeni: Judecătorii Curţii de Apel demontează munca procurorilor DIICOT Sălaj


La mai bine de o lună de când Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în dosarul de corupţie în care sunt implicaţi oameni de afaceri şi funcţionari sălăjeni, judecătorul de drepturi şi libertăţi a finalizat motivarea soluţiei. Pe parcusul a zeci de pagini, magistratul îşi justifică decizia prin care a respins, în 28 februarie 2016, propunerile de arestare preventivă formulate de către procurorii DIICOT Sălaj pe numele oamenilor de afaceri Ioan Huluban şi Ioan Galiş, al fiicei acestuia din urmă, Malvina, al fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, al vicepreşedintelui Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dăraban, al inspectorul vamal Dumitru Bode şi al poliţiştilor Gheorghe Zaha şi Marius Fărcaş.

Potrivit extrasului ce ne-a fost transmis de către reprezentanţii Curţii de Apel Cluj, „pentru orice inculpat împotriva căruia se desfăşoară un proces penal, starea normală este starea de libertate.
Scopul pentru care se poate dispune o măsură preventivă, inclusiv cea a arestării preventive, este asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, cu respectarea principiilor proporţionalităţii oricărei măsuri preventive cu gravitatea faptei, acuzaţiei unei persoanei, precum şi de necesitatea unei astfel de măsuri pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, instanţa clujeană subliniază punctele slabe ale propunerii de arestare preventivă formulată de către DIICOT Sălaj şi care, cumulate, au făcut ca niciunul din cei opt inculpaţi să nu ajungă în arest preventiv.
Spre exemplu, „în cuprinsul propunerii de arestare preventivă nu se indică în mod expres încadrările juridice aferente presupuselor infracţiuni comise pentru care se cere arestarea fiecărui inculpat”. În aceste condiţii, judecătorul clujean s-a raportat „la încadrările juridice inserate în cuprinsul declaraţiilor inculpaţilor date în faza de urmărire penală în faţa procurorului, chiar dacă aceste încadrări juridice comportă unele discuţii (raportat printre altele şi la faptul că nu au fost reţinute dispoziţiile art. 5 Cod Penal, referitoare la legea penală mai favorabilă, prezumându-se că presupusa activitate infracţională s-a desfăşurat în perioada 2011-2013, dar nici dispoziţiile art. 38 C.p. referitoare la concursul de infracţiuni), dar şi la acuzaţiile concretizate în starea de fapt pe care procurorul le-a adus la cunoştinţa inculpaţilor cu ocazia audierii acestora”.
În plus, susţine Curtea de Apel, în cuprinsul propunerii de arestare preventivă probele şi mijloacele de probă sunt indicate generic, fără a se realiza o corespondenţă clară şi neechivocă între starea de fapt reţinută pentru fiecare inculpat şi încadrarea juridică şi indicarea în concret a probelor corespunzătoare cu trimitere exactă la filele din dosarul de urmărire penală.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că propunerea de arestare preventivă este motivată parţial, rezumându-se la gravitatea faptelor presupuse a fi comise de către inculpaţi şi pericolul pentru ordinea publică pe care aceştia l-ar reprezenta.

Probe insuficiente
Cercetată pentru complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la abuz în serviciu şi de complicitate la fals intelectual, Malvina Galiş nu a fost trimisă în arest preventiv pentru că tânăra nu este considerată pericol pentru ordinea publică. „Este de subliniat faptul că presupusele fapte reţinute în sarcina inculpatei au fost comise în perioada 2 iunie 2012-6 iulie 2012, iar arestarea preventivă a acesteia se solicită după aproape patru ani de la săvârşire, însă din nicio probă sau act aflat la dosarul cauzei nu rezultă că în această perioadă îndelungată de timp inculpata a săvârşit vreo altă infracţiune, care să releve faptul că lăsarea acesteia în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, ceea ce conferă un caracter izolat al presupusei activităţi infracţionale derulate de către inculpată”, se arată în motivare.
Judecătorul de caz atrage atenţia asupra faptului că procurorul a solicitat ca probe diverse înscrisuri care nu fac altceva decât să ateste că Malvina Galiş a participat la Bacalaureatul din 2012. În schimb, acuzatorul nu a audiat membrii comisiei de Bac şi nici nu a dovedit dacă şi ce lucrări întocmite de către inculpată au fost supraevaluate, de către cine, dacă au existat intervenţii în acest sens şi cine le-a exercitat, la ce dată a avut loc petrecerea de la Bănişor şi cine a participat dintre membrii comisiei. Singura probă în acest sens ar fi interceptările telefonice, care ar putea intra sub incidenţa deciziei Curţii Constituţionale, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate.
Un alt element semnalat îl vizează „pasivitatea organelor de umărire penală”, care au demarat cercetările la circa trei ani de la comiterea presupuselor fapte.

Probe irelevante
Fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, în prezent consilier judeţean şi director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Zalău, este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi de trafic de influenţă. „Din probele administrate în ceea ce îl priveşte pe inculpat, nu se conturează vreo activitate infracţională concretă în sensul stării de fapt reţinute de către procuror. Sub aspect strict formal, această condiţie nu este îndeplinită, respectiv că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit o infracţiune, inclusiv încadrările juridice sunt discutabile şi criticabile”, se arată în motivare.
Referindu-se la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, judecătorul Curţii de Apel consideră că procurorul nu a făcut descrierea factuală în detaliu a acesteia conform jurisprudenţei CEDO, care să permită identificarea elementelor de tipicitate ale acestei infracţiuni. Mai exact, descrierii îi lipsesc elemente de loc, timp, dată, acţiuni concrete individualizate, în ce constă activitatea grupului infracţional, când s-a constituit, cine face parte din acest grup, perioada de timp în care a acţionat şi modalitatea concretă de sprijinire adoptată de către Abrudan. Şi în cazul acestui inculpat, singura probă din care rezultă suspiciunea rezonabilă comiterii unei infracţiuni sunt înregistrările telefonice şi care ar putea fi neconstituţionale.
Dat fiind că presupusele fapte au fost comise în 2012, iar arestarea preventivă s-a solicitat după patru ani, Curtea de Apel Cluj a considerat că lăsarea lui Abrudan în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Probe ameninţate de neconstituţionalitate
Pe comisarul de poliţie Gheorghe Zaha, procurorii DIICOT Sălaj îl acuză de constituirea unui grup infracţional organizat, de instigare la abuz în serviciu şi de instigare la fals intelectual. „Din probele administrate nu se conturează vreo activitate infracţională concretă în sensul stării de fapt reţinute de către procuror”, se menţionează în motivare. Şi în cazul său, procurorul de caz nu a descris în detaliu infracţiunea, iar singura probă din care rezultă suspiciunea rezonabilă comiterii unei infracţiuni sunt convorbirile telefonice interceptate, ce ar putea fi neconstituţionale.
Trecerea câtorva luni de la data în care organele penale s-au sesizat din oficiu până la momentul solicitării arestării au fost, de asemenea, în favoarea inculpatului. La fel şi cei patru ani care s-au scurs de la data comiterii presupuselor fapte, timp în care comisarul nu a avut abateri.
În plus, precizează magistratul clujean, Zaha a declarat în faţa Curţii că în 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a demarat cercetări pentru aceeaşi faptă, fiind dispusă, ulterior, neînceperea urmăririi penale pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la fals intelectual. Nefiind considerat un pericol pentru ordinea publică, Gheorghe Zaha nu a ajuns după gratii.

Încadrările juridice sunt criticabile
Şi colegul său, Marius Fărcaş, cercetat pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, a scăpat de arest preventiv. În cazul lui, judecătorul a apreciat că din probele administrate în ceea ce îl priveşte „există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit o infracţiune, cea de fals intelectual, chiar dacă încadrările juridice sunt criticabile”. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa opinează că procurorul nu a realizat descrierea factuală conform jurisprudenţei CEDO, care să permită identificarea elementelor de tipicitate ale acestei infracţiuni. Şi Fărcaş a declarat în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că, în cursul anului 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a demarat cercetări pentru aceeaşi faptă, dispunându-se, ulterior, neînceperea urmăririi penale pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals.
Cum nici poliţistul nu este considerat pericol public, instanţa clujeană l-a lăsat în libertate.

Lipsesc detaliile
Inspectorul vamal Dumitru Bode, fratele deputatului Lucian Bode, este acuzat de DIICOT Sălaj de constituirea unui grup infracţional organizat şi de luare de mită în formă continuată. Probele administrate de către procurori relevă parţial activitatea infracţională, consideră judecătorul Curţii. Nici în cazul său, procurorul de caz nu a descris în detaliu cea dintâi infracţiune. Cum presupusele fapte s-au petrecut în 2012, timp în care inculpatul nu a încălcat legea, Bode nu a fost considerat pericol pentru ordinea publică, aşa că nu a fost trimis în arest.

Acuzaţii vagi
Şi el inculpat în dosar, vicepreşedintele Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dărăban, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile „până la clarificarea situaţiei juridice a inculpatului”, au decis colegii săi de la Curte. Magistratul este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită în forma continuată (15 acte materiale) şi de abuz în serviciu. „Din conţinutul acuzaţiilor prezentate de către procuror inculpatului, nu rezultă detalii esenţiale, cum ar fi locul, timpul, urmările produse, prejudiciul cauzat şi cărei persoane vătămate, aceste acuzaţii fiind vagi şi nu conduc la posibilitatea identificării elementelor de tipicitate ale infracţiunilor imputate”, se arată în motivare. Sursa citată mai spune că „pentru susţinerea acuzaţiei de abuz în serviciu elementele de tipicitate relevante pentru speţa de faţă trebuie dovedite din punct de vedere obiectiv, adică conduita proprie a inculpatului în legătură cu prejudiciul, dar şi cu actele de serviciu , precum şi legătura dintre prejudiciul produs şi atribuţiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului , precum şi persoana vătămată ale cărei interese legitime au fost vătămate”.
Sesizarea din oficiu în acest dosar a avut la bază doar interceptările telefonice făcute de SRI, proba care ar putea fi exclusă. Celelalte probe care au fost administrate, susţine Curtea de Apel, constituie doar un punct de pornire al unei presupuse activităţi infracţionale ale lui Dărăban. Ele „nu pot conduce automat la luarea unei măsuri preventive a acestuia, cu atât mai mult cu cât a fost în imposibilitate să îşi formuleze vreo apărare dată fiind rapiditatea actelor şi măsurilor dispuse de către procuror, constatare de altfel valabilă pentru toţi inculpaţii din cauza prezentă”.

„Activitate infracţională parţială”
Tot sub control judiciar au ajuns şi cei doi oameni de afaceri Ioan Galiş şi Ioan Huluban. Primul este cercetat pentru instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Din probele administate, judecătorul a considerat că „se conturează o anumită activitate infracţională parţială derulată de inculpat”. Şi aici, procurorul nu a făcut descrierea factuală în detaliu, singura probă pentru cumpărarea de influenţă fiind interceptările telefonice, ce ar putea fi considerate neconstituţionale.
Huluban este acuzat de instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu. Şi în cazul său, magistraţii clujeni au considerat că probele administrate de către DIICOT conturează „o anumită activitate infracţională parţială”, iar încadrările juridice sunt „discutabile” şi criticabile.

Procurorii DIICOT Sălaj au făcut contestaţie
Contactat, procurorul de caz, Dan Bubuiug, şeful DIICOT Sălaj, a fost reţinut în a comenta motivarea magistraţilor clujeni, precizând că obiecţiile pe care le are au fost cuprinse în contestaţia pe care a transmis-o spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit spuselor sale, o decizie definitivă în acest caz va fi luată cel târziu săptămâna viitoare.

Alte articole

One Thought to “KO în dosarul „marilor corupţi” sălăjeni: Judecătorii Curţii de Apel demontează munca procurorilor DIICOT Sălaj”

  1. Anonim

    Tara de kkt!Oameni de kkt….in rest bla bla bla…

Leave a Comment