Demonstrații culinare, multe preparate la ceaun, zboruri de agrement, prezentarea tehnicilor de obținere a pălincii și silvoiței, concerte, dar și competiții sportive, de toate acestea au avut parte de vineri până ieri locuitorii comunei Crasna în cadrul evenimentului „Festivalul prunelor”.
Petrecerea a început vineri, doritorii au participat la punerea în valoare a tehnicilor moderne de obținere a pălincii de prune, dar și la alte momente special pregătite de organizatori. A doua zi, petrecerea a continuat pe terenul de fotbal din zona centrală a localității. La primele ore ale dimineții, cel puțin zece echipe de localnici s-au înscris într-un concurs culinar jurizat de cunoscutul maestru bucătar Mircea Groza. Mâncarea a fost pregătită la fața locului. Fiecare echipă a gătit mâncare la ceaun, în special bogracsos, bobgulyas, papricaș, dar și sarmale. În apropiere, într-o căldare solidă, au fost puse la fiert prunele atent selecționate pentru silvoiță.
Multă silvoiță, dar și multe secrete culinare
Două gospodine din Crasna au selecționat atent prunele înainte de a le pune în căldare. Fructele au fost spălate, iar sâmburii extrași. „Am ales prunele, le-am spălat bine și am scos sâmburii. Le-am așezat în căldare și am dat drumul la foc. Trebuie învârtit fără întrerupere. Silvoița e gata peste 8-10 ore, poate și mai bine”, îmi spune tanti Erzsebet, o localnică trecută de 70 de ani, dar energică și zâmbitoare. Femeia îmi explică rețeta și îmi dau seama rapid că sunt plecat cu gândul în copilăria mea, pe vremea când savuram o felie mare de pâine pe care puneam silvoiță. Alte vremuri, domnule! Îmi revin repede, atras fiind de „bolboroseala” din căldare, dar mai ales de mirosul îmbietor. Ce aromă! Știm cu toții că în trecut, în silvoiță amestecam manual. Vremurile s-au schimbat! Cine mai stă cu lingura de lemn să amestece 10 ceasuri în silvoiță? Românii sunt inventivi. Și în silvoiță amestecăm cu ajutorul unei pârghii acționate de un motoraș. E simplu și eficient! Tanti Erzsebet mă atenționează că spre seară îi musai să revin pentru a gusta din silvoiță. Nu-i promit, dar gândul îmi e la felia de pâine acoperită cu silvoiță! Se apropie Iulian, un alt localnic care îmi șoptește: „anul aista s-au făcut multe prune. Facem pălincă și gem!”
Mult bogracsos și papricaș
M-am îndepărtat rapid de căldarea cu silvoiță, atras fiind de mirosul ce venea din apropiere. Același domn Iulian îmi face semn să mă apropiu. Trei bărbați „înarmați” cu șorțuri, cuțite și cu o lingură mare de lemn se agitau în jurul unui ceaun. Unul tăia ceapă, altul porționa bucăți de carne, iar celălalt ținea în mână un pahar cu ceva ce părea a fi pălincă. Îl refuz politicos, iar argumentul meu este solid. Trebuie să conduc până acasă. Cei trei pregătesc un papricaș de pui. Au tocat multă ceapă, ardei, au pregătit și o pastă specială și niște ingrediente secrete, un fel de găluște. Miroase amețitor de bine! Îi interviez pe oameni și îmi spun că s-au înscris în concursul culinar. Au nevoie de câteva ceasuri, iar după jurizare, papricașul va ajunge la prieteni, la invitați. Câțiva metri mai încolo un alt ceaun, o altă poveste. Câțiva localnici poartă șorțuri roșii. Aflu că sunt reprezentații pompierilor din Crasna. Pregătesc un bogracsos! Au pus în ceaun ceapă, multă ceapă, niște untură, carne de porc, bucăți proaspete, dar și afumate, morcovi, cartofii fierb și ei, iar culoarea este una roșiatică. Ce bine arată! Iar mirosul? Of, este un miros dumnezeiesc. Mă abțin, mâncarea nu e gata. Le urez succes și mă îndepărtez rapid. Văd o oală, din lut. E plină cu sarmale. Doamna de la masă râde. Sarmalele nu sunt fierte, dar urmează. Mă poftește la masă. Înghit în gol și plec. Ce de bunătăți! Degeaba, Crasna e Crasna!
Foie gras și slănină de gâscă!
Îl văd pe Mircea Groza. E musai să stăm de vorbă. Este cel care va juriza concursul de gătit. E un norocos, îl invidiez. Își ridică clopul pe creștet și îi dăm bătaie la vorbe, nu la mâncare. „M-au invitat cei de la Crasna să jurizez și în acest an concursul culinar și vin aici cu mare plăcere. Aici, din multe puncte de vedere se respectă tradiția. Acesta este și motivul pentru care vin aici cu plăcere. Eu jurizez aici un concurs de gătit în aer liber, o competiție spectaculoasă datorită concurenților bine pregătiți și conștienți de ceea ce fac. De fiecare dată vin cu surprize, cu rețete noi. Ei întotdeauna pun accent pe ceea ce au învățat de la bunicii și părinții lor. Concursurile de la Crasna sunt de un înalt nivel profesional, să știți! Sunt cam zece echipe. Am descoperit o echipă care a venit cu o surpriză pentru că gătește o tocană foarte specială din ciolan și unghii de porc. Cunosc rețeta, știu că o făceau bătrânii. Este de fapt o reinterpretare a vechilor rețete de la vie”, mi-a spus Mircea Groza. Foie gras și slănină de gâscă? Da, nu e o glumă! „Să știți că la Crasna sunt familii care cresc gâște și le îndoapă. Înainte de sacrificare, le forțează să mănânce mai mult și sunt niște instalații cam rudimentare, dar foarte eficiente în treaba asta. Le îndoapă cu nuci, cu grăunțe unse cu ulei. Așa cresc gâștele și se obține o cantitate mare de grăsime, dar și un ficat de dimensiuni mari, acel <foie gras>. Și așa apare acel ficat chiar și de două kilograme la anumite gâște. <Foie gras> se poate găti în foarte multe feluri. La Crasna se face de fapt o tocană de <foie gras>, dar noi îi spune simplu: ficat de gâscă. Este o tocană cu foarte multă ceapă. Nu se mai pune nimic altceva pentru că fiscatul de gâscă este gras și se gătește în propria-i grăsime. Este o tocană pe care n-o poți mânca în cantități mari pentru că este sățioasă, dar delicioasă”, a precizat Mircea Groza. Cunoscutul bucătar îm mai spune că la Crasna este obținută o altă delicatesă: jumări de gâscă. „Este o parte de untură care se porționează și din care se fac jumări. Este o delicatesă. Mai sunt bucăți din gâscă ce sunt date bine cu piper și cimbru, iar apoi sunt puse într-o saramură. După trei sau patru zile, bucățile respective sunt puse la afumat. Așa se obține la Crasna slănina de gâscă. Este un produs special pe care îl întâlnim în multe gospodării de aici”, a încheiat Groza.
Zboruri de agrement și povești la înălțime
După atâta mâncare la ceaun și specialități locale, vizitatorul a fost invitat să își mai taie din greața de după mâncarea grasă printr-un zbor cu avioane ultraușoare. La micul aerodrom amenajat de sălăjeanul Vizaknai Alexandru lângă localitatea Crasna, vizitatorii au avut parte de o demonstrație de zbor cu aparate mici, invitați fiind piloți din mai multe județe. „Noi ne simțim bine aici de fiecare dată. Ne vin prieteni cu aparatele lor de zbor, mâncăm un bogracsos, zburăm, povestim, ne distrăm”, spune Vizaknai Alexandru. Festivalul prunelor s-a încheiat duminică, nelipsite fiind concertele, parada motocicletelor și competițiile de fotbal. Festivalul prunelor din acest an a fost organizat de Primăria Crasna și a urmărit să pună în valoare tradițiile culinare locale, dar și să promoveze valorile.
