Shopping de Zalău: slalom printre falsuri și marfă second hand

Sălăjeanul a devenit expert în produsele second-hand. Departe de a fi o ruşine – cum consideră snobii „conceptul” second hand, obiceiul de a cumpăra obiecte la mâna a doua se practică şi la case mai mari; citim deseori despre vedete şi barosani care adoră magazinele în care se găsesc lucruri care îşi sărbătoresc stinghere pe raft, a zecea aniversare. Totuși, la noi, acest obicei a fost întreținut și de slaba prezență a unor magazine cu patroni onești, care să vândă haine de categoria de mijloc de calitate și nu mizeriile care miros a cauciuc ars, fabricate în apele internaționale și ajunse la noi cu prețuri de firmă. Alegerea unui obiect la mâna a doua, fie că e vorba de haine, de unelte sau autoturisme, are pentru noi o conotaţie fără legătură cu vreun fetiş. Preferăm lucrurile vechi celor noi nu pentru că simţim acut nevoia să folosim un obiect de care altcineva s-a plictisit, ci pentru că pur şi simplu nevoia ne împinge să facem uneori astfel de alegeri. De la motivul expus mai sus până la cel situat… ceva mai jos, la nivelul buzunarelor. Magazinele de haine la mâna a doua sunt mereu pline, comparativ cu cele care încă mai respiră și nu stau goale, cu hârtie albă lipită pe geamuri.

Într-o vânzoleală pe care până şi albinele ar fi invidioase, sălăjenii vântură de zor cămăşi, tricouri, sutiene, ciorapi, adidaşi, lenjerii de pat și draperii înflorate. Scule, unelte agricole, atelaje sau piese de mobilier. Codoiul format în magazinele de haine, la casă, mai ales în momentul în care fetele anunţă că promoţia mai durează 30 de secunde, strânge în el persoane de toate categoriile. Vezi şi medici şi judecători, profesori, dar şi femei de la ţară, tineri sau vârstnici, fiecare având asupra sa cel puţin un obiect pe care dacă l-ai găsi în şifonierul din casă, l-ai trimite direct în tomberon. Aşezate frumos pe rafturi sau umeraşe, obiectele te atrag iremediabil: “uite, e aproape nou, ce noroc!”

De la budigăi până la maşini, principiul e acelaşi: ieftin şi de foarte multe ori, bunicel. Dacă faci greşeala să pătrunzi cu gândul în universul second hand şi să înţelegi că de fapt, la asta se reduc cumpărăturile multor sălăjeni, te ia depresia. Indiferent ce statistică deschizi, găseşti Sălajul către coada topului. Că e vorba de industrie, de forţa cu care atragem investitorii, de evenimente culturale, divertisment, de putere de cumpărare, timp liber, magazine sau pur şi simplu nivelul de trai. Salariile în Sălaj sunt la fel de mici ca… mereu şi, deşi rămân pe loc, puterea lor scade în faţa schimbărilor pe care le aduc inflaţia, scumpirea carburanţilor, nivelul crescut de trai al altor judeţe.

Zone care o duc ceva mai bine şi care impun de pe aceste poziţii, trenduri în privinţa preţurilor. Nici magazinele care se fac că ne vând lucruri de calitate, multe dintre ele având lipite etichete cu nume sonore – în realitate nişte falsuri ordinare- nu mai păcălesc clientul, marfa zace nevândută pentru că mulţi dintre comercianţi, profitând de faptul că în Zalău nu există prea multe unități cu branduri autentice, practică preţuri ameţitoare, repet, comercializând produse contrafăcute. Şi atunci, cum să nu alegi o pereche de jeanşi (care poate fi aproape nouă) care costă 20 de lei iar la “happy hour” o iei la 7 lei, în locul unui pantalon aşa-zis de firmă, care se dovedeşte a fi o făcătură odioasă vândută la preţ de mare brand?!

În momentul în care controalele pe segment se vor înteţi şi vor fi cu adevărat eficiente, atunci când vom avea în faţă un produs autentic care să-şi justifice preţul ridicat dar care să nu păcălească clientul, poate că şi noi, majoritatea sălăjeană care cochetăm ŞI cu second-hand-ul, vom ajunge la vorba englezului, cum că suntem prea săraci ca să ne permitem să cumpărăm lucruri ieftine. Însă aici avem nevoie de sprijinul autorităţilor care trebuie să înţeleagă că şi prin activitatea pentru care sunt plătite, putem să scăpăm de un comerţ mincinos, cu haine proaste sau făcături, un tip de comerț care s-a întins ca o dâră de murdărie pe fața județului nostru. Un comerț care ne fraierește cu bună știință, de multe ori cu acceptul nostru, al celor care scoatem în continuare banii munciți și câștigați cu atâta greutate, plătind pentru niște lucruri care în realitate nu valorează nici doi bani. Din păcate, magazinele de îmbrăcăminte și încălțăminte care vând produse de calitate, nu neapărat ale unor branduri scumpe, le numeri pe degete în peisajul comercial al județului.

Dacă situația s-ar remedia, măcar parțial, sălăjenii ar avea posibilitatea să cumpere lucruri de calitate și de aici, de acasă, și nu doar când evadează din „lagărul roșu”, strecurându-se tiptil către Oradea sau Cluj pentru a le face acestor județe economia prosperă. În acest fel, cumpărăturile de tip second hand ar putea deveni ceea ce ar trebui să fie: o mică plăcere, o răscoleală relaxantă printre obiecte din cele mai diverse categorii şi de care nu avem neapărat nevoie, lucru pe care îl fac peste tot în lume inclusiv oamenii cu bani mulți.

Alte articole

Leave a Comment