Alexandru Lăpuşan
În România post-revoluţionară nu ai cum să te plictiseşti. Chiar dacă perspectivele evoluţiei economiei, şi implicit a numărului de şomeri, ne oferă exagerat de mult timp neutilizat, nu ne plictisim! În Roma antică se oferea plebei pâine şi circ. Acum, la noi, se oferă doar distracţie în două variante: fotbal şi politică. Totul pe bani. În epoca de dinainte, întâlnirile de pe stadioane se constituiau în adevărate supape, pe unde erau refulate nervozităţile sistemului. Nu era nuntă, botez sau înmormântare unde să nu fie abordate chestiuni fotbalistice. Trenurile şi autobuzele, doldora de navetişti, erau adevărate tribune de dezbatere. Până şi-n pieţele marilor oraşe microbiştii se adunau periodic să-şi expună cunoştinţele. La fotbal am avut, săptămâna trecută, una rece şi una caldă. CFR Cluj a fost spulberată, în 16-imile Europa League de către Inter Milano. În meciul cu Ajax, Hristos a acordat victoria Stelei (afirmaţia patronului) după o revenire spectaculoasă faţă de evoluţia de la Amsterdam. Totală susţinere din partea publicului, multă risipă de energie, posesie bună, presiune constantă la poarta adversarului dar şi aglomerări şi hărmălaie (în careul advers), în opoziţie totală cu ţesăturile inteligente gen Messi (FC Barcelona). Sigur, nici Ajax nu mai este echipa de pe timpul lui Johan Cruyff şi a lui Marco Van Basten. Chiar şi aşa, Ajax este campioana Olandei şi asta dă o strălucire şi mai mare victoriei Stelei. Urmează confruntarea cu Chelsea Londra (7 şi 14 martie). Şanse reale sunt ca roata norocului să se învârtă mai departe. Ceva mai accelerat se învârte roata în politica dâmboviţeană. După alegerile legislative şi constituirea blocului de guvernare (USL), partidele şi-au programat (cam în aceeaşi perioadă) congresele. Nu mă aştept la ajustarea unor strategii/programe, clarificări doctrinare sau la explicaţii în legătură cu acţiuni ostile propriului electorat. Congresele partidelor învingătoere au un singur scop: înlăturarea potrivnicilor şi consolidarea poziţiei liderului. Cele învinse încearcă măcar să nu se împrăştie de tot. Gruparea învingătoare (USL) acumulează tensiuni vizibile, în ciuda negaţiilor oficiale. Situaţia se face perceptibilă şi datorită lipsei totale a opoziţiei din ringul politic. PNL-ul a reuşit la negocierea listelor electorale (parlamentare) să devină egalul PSD-ului. Fără a exagera foarte mult, şoarecele şi elefantul tropăie ..la egalitate. Pentru a mai echilibra puţin lucrurile, PNL a făcut o mutare interesantă: atragere-n partid şi oferirea funcţiei de prim-vicepreşedinte, primarului Sibiului, Klaus Johannis. Prezenţa neamţului la manşa a II-a a PNL, va consolida poziţia lui Crin, va izola mult mai sever vocile potrivnice (Chiliman, Tăriceanu, Orban, etc) şi va elimina orice alte variante (venite din interiorul PNL) în ceea ce priveşte candidatura la Cotroceni. Care să fi fost motivaţia neamţului pentru intrarea într-o echipă care nu prea a fost de loc bine catalogată de structuri democratice (interne şi externe). Analistul Vasile Dâncu spune că ar fi vorba despre dorinţa de puterea a lui Johannis. Să fie doar dorinţa de a direcţiona mai mulţi bani pentru Sibiu şi speranţa unui viitor fotoliu al puterii de stat? Vocea Rusiei anunţă că România, abandonată fiind de către americani, ”se află în stare de război civil”. Sunt identificate două tabere: Tabăra Sistem (Băsescu, Ponta, Tăriceanu, Chiliman, SIE, SRI, etc) şi Tabăra Renegaţilor (Crin, Voiculescu, Sorin Rosca Stănescu, Nistorescu, etc). Renegaţii şi-au găsit deja un prim ministru (Johannis). Pe fondul elaborării noii constituţii şi a introducerii regiunilor, ruşii prognozează o mare criză politică. Eu cred că totul se va putea reduce la candidatura neamţului pentru preşedinţia Euroregiunii Centru şi aducerea capitalei acesteia la Sibiu. Asta rezolvă si problema maghiară. Precum în fotbal, aşa şi-n politică! Dacă ai susţinere!
