Duminică, 8 iunie. O zi specială, o zi pe care aș fi amânat-o cu orice preț. O zi cu soare, cu emoții de nedescris, cu sufletul la gură, cu gânduri, planuri și nostalgii. Duminică, din studentul entuziasmat de acești ani de facultate, am devenit absolventul care parcă ar mai petrece timp cu colegii pe la ore. Am pășit pe scenă cu gândul la anii care au trecut, de parcă timpul nu a mai avut răbdare pentru noi. Acel vis, de mic copil, a prins și mai mult contur odată cu această zi, îmbrăcat în roba de culoare neagră, toca inscripționată încurajator „Breaking news. I did it!” și alături de toți colegii și profesorii care în ultimii trei ani au fost a doua mea familie. Parcă nici căldura infernală, nici stresul ultimelor zile nu au mai contat.
Pentru cititorii care poate nu mă cunosc, sunt student al Departamentului de Jurnalism și Media Digitală al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Facultatea a fost mai mult decât un loc în care am învățat ce înseamnă o știre, un editorial, un titlu sau cum se montează un buletin de știri. Au fost ore, seminare, nopți nedormite, stres, zeci de proiecte și teme, teren, și în cele din urmă, lucrarea de diplomă. În acești ani a fost vorba despre oameni, iar integrarea într-un oraș nou, mare și dinamic precum Clujul a fost una neașteptată și frumoasă datorită lor. Am învățat enorm și am pășit în adevărata lume a presei odată ce am trecut pragul redacției Magazin Sălăjean. Fără experiență, timid, puțin speriat de tot ceea ce urma, am fost primit cu brațele deschise de întreaga echipă, iar pe această cale îi mulțumesc lui Daniel Mureșan, cel care mi-a oferit oportunitatea în vară de a păși pe acest drum. În ultimele luni am scris materiale, am frecventat orele de la facultate și am încercat să dau randament și rezultate, deși pe deplin conștient că nu mereu mi-a ieșit. Am dat-o în bară de nenumărate ori, nu puține au fost ocaziile de a-mi fi atrasă atenția, inclusiv de cititori, însă toate acestea sunt parte din proces, cu înțelegere și sprijin. Cu atât mai mult, am avut parte de respect și de un mediu extraordinar, iar pentru toate acestea sunt recunoscător. Le mulțumesc colegilor pentru că mi-au permis să cresc, să greșesc și mai ales, să învăț. Scriu aceste rânduri cu emoție și recunoștință. Pentru anii de facultate, pentru oamenii pe care i-am cunoscut, pentru lecțiile trăite, cu speranță pentru tot ce urmează.