Caiete Silvane – 10 ani

Daniel Săuca
Despre revista de cultură lunară în limba română a județului Sălaj, „Caiete Silvane”, am mai scris, cu prilejuri mai mult sau mai puțin aniversare (vezi colecția revistei, numerele 50 și 100). Aici – cu ocazia împlinirii a 10 ani, în februarie 2015, de la apariția primului număr al noii serii, reiau câteva idei, pentru cititorii ziarului „Magazin Sălăjean”, și sub semnul bucuriei. Și al încrederii că acest proiect va continua mulți ani de acum încolo. O revistă de cultură deschisă spre toate artele şi ştiinţele vremii, deschidere echilibrată şi printr-un dozaj fin între „local” şi „naţional”. Cred în continuare în „Caiete Silvane” ca revistă de cultură reprezentativă a judeţului, editată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Judeţean Sălaj, a Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Zalău, în parteneriat cu Instituţia Prefectului Sălaj, Biblioteca Judeţeană „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Direcţia Judeţeană de Cultură Sălaj, Cenaclul literar „Silvania”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, Arhivele Naţionale – filiala Sălaj şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” filiala Zalău. Mulţumiri tuturor pentru colaborare! Subliniez și în acest moment aniversar colaborarea excepţională avută cu preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, dl. Tiberiu Marc. „Caiete Silvane” a ajuns aici şi datorită acestei colaborări, bazată și pe respect reciproc, colaborare la care s-a alăturat şi dl. Radu Căpîlnaşiu, primarul municipiului Zalău. Le mulţumesc pentru sprijin și în acest cadru şi îi asigur în continuare de respectul meu. Mulţumiri adresez şi colegilor mei, Viorel Mureşan, Daniel Hoblea, Marin Pop, Ileana Petrean-Păuşan, Viorel Tăutan, Marcel Lucaciu, Carmen Ardelean, Imelda Chinţa, Györfi – Deák György, Carmen Ciumărnean, Alice Valeria Micu, Gheorghe Moga şi Marius Soare, tuturor colaboratorilor şi prietenilor revistei. Împreună, ca şi până acum, putem merge mai departe!
P.S.: „Împreună putem merge…” nu e doar o sintagmă afabilă, parte a zorzoanelor necesare unui demers aniversar. „Morala” posibilă a rândurilor de față: e nevoie în continuare de colaborare, mai ales în Zalău, în Sălaj, şi nu numai pentru editarea şi tipărirea unei reviste de cultură. „Caiete Silvane” e cel puțin deocamdată un exemplu fericit. Fie să rămână așa cât mai mult timp, împreună cu altele, mai vechi sau mai noi!