6 din 49 de mii

Prost să fii, noroc că eşti”. Da, ştiu, era altfel zicătoarea asta, dar împreună (cu grecii şi alte naţionalităţi), schimbăm povestea. Dacă mai exista o speranţă care să nu fi primit un pumn în gură din partea bravilor noştri conducători, dacă mai exista o urmă de încredere în şansa prin care, măcar matematic vorbind, fiecare poate câştiga la un joc de noroc, dispar în mod oficial toate. Încercând de-a lungul timpului, să înţeleg ce înseamna de fapt, norocul, am constat că acesta există doar sub formă de noţiune. În alt mod, norocul nu există, este o simplă definiţie inventată pentru a justifica oarecum întâmplările fericite din viaţa noastră. Norocul, în fapt, este nimic. Aşa cum nimic nu se întâmplă din… întâmplare, ci este rezultatul unui cumul uriaş de conjuncturi, condiţii, cauze şi efecte, nici norocul nu poate exista sub formă de pleaşcă picată din cer. Dar dincolo de aceste filosofii, chiar şi înţelegând în cele din urmă că norocul ăsta este ceva ce de fapt nu există, eu mă mai leg încă, de multe ori, de el.

Românul este un mare jucător la loto. Este o formă de a te păcăli conştient, tu însuţi în primul rând, lucru pe care fiecare l-a făcut cel puţin o dată în viaţă. Dar chiar şi conştient fiind că te fraiereşti tu înainte să te fraierească alţii, tot scapi cu pixul pe un bileţel şi-ţi pui în gând, în timp ce faci ghemotoace pe zilele de naştere, căsătorie sau divorţ, dorinţa cea mare, sperând că vei câştiga. Şi da, ar fi posibil acest lucru, cu condiţia ca acest joc cu tradiţie să fie unul cinstit şi necăpuşat de hoţi şi şmecheri. Dacă aceştia mai sunt şi de altă naţionalitate (să-i luăm de exemplu pe grecii cu care loteria a semnat contracte prin care s-au scos din ţară sute de milioane de euro, bani proveniţi din aceste jocuri), atunci dispare şi ultima mirare, lucrurile fiind pe deplin lămurite.

Cred că fiecare jucător de bună credinţă s-a gândit, măcar o dată, că ceva este în neregulă cu loteria noastră, că premiile vin extrem de greu şi numai în anumite contexte politice şi sociale, că deşi se joacă la greu şi sunt milioane de bilete săptămânal, totuşi nimeni nu reuşeşte de luni bune să ghicească şase sau cinci amărâte de numere. Nici nu ar avea cum, având în vedere că după descinderile autorităţilor la Ministerul Finanţelor şi Loteria Română, lucrurile încep încet-încet să capete contur. Începe să devină tot mai concret şi dovedit un lucru pe care românii l-au bănuit de ani buni, dar asupra căruia, miniştri peste miniştri, directori sau cei puşi să păstorească această gigantică vacă de muls, nu s-au năpusit cu controalele şi măsurile niciodată. Prin urmare, şi eu şi dumneavoastră, de câte ori am mai pus câte un bilet la unul din jocurile atât de populare de altfel ale Loteriei, am crezut totuşi că furăciunea o fi ea pe undeva, însă nu peste tot şi nu la această scară. Iată că mai trăim o dezamăgire (repet, previzibilă de multă vreme) pe lângă cele de fiecare zi, în care mai aflăm că încă unul, şi încă unul, tot mai sus, a fost ridicat sau în cel mai bun caz, invitat la discuţii, de către DNA.

 În virtutea inerţiei am sperat şi eu, ca şi cei dintre voi care au mai cumpărat un bilet la loterie, că va veni cândva şi acest noroc idiot sub forma unei conjuncturi şi potriviri de situaţii care să-mi aducă marele premiu. Înaintea lui au venit însă alţii, mai iuţi de picior şi mai şmecheri, care i-au anulat orice şansă de a se mai strecura pe sub uşa vreunui român. Prin urmare, asumându-mi înjurăturile de rigoare din anumite părţi, vă rog să nu mai cumpăraţi bilete la Loteria Română. Asta dacă vreţi să nu mai îndesaţi bani în buzunarele unor jigodii care nu se mai satură de furat, de trăit pe spatele altora, de minţit şi devalizat. Lucrurile sunt abia în faza premergătoare, însă pot să vă spun cu convingere că veţi rămâne cu gura căscată la ceea ce va ieşi la iveală în săptămânile următoare din toată această poveste.

Până când organele de anchetă vor face lumină în bezna de nepătruns a contractelor care stau la baza activităţii Loteriei Naţionale, până când nu vor fi scoşi din cadru, în şuturi (lucru extrem de dificil!), toţi străinii care ne mănâncă inclusiv mica şansă pe care o plătim tot din munca noastră şi până când nu se va lăsa cu deratizare şi ani grei de puşcărie în această mafie numită loteria română, dragi sălăjeni, nu mai cumpăraţi nici măcar o amărâta de variantă la vreun joc de noroc aparţinând acestei instituţii, pentru că cineva trăieşte în lux şi huzur pe spinarea voastră, iar prin plata unui astfel de produs plăteşti cu seninătate pe cineva să îşi bată joc de tine. Şi asta se întâmplă de ani de zile în care acestor nemernici, hoţia, nicidecum norocul, le-a adus milioane de euro în conturi. Hai noroc şi să auzim de bine despre noi, şi de foarte rău despre ei, pentru că trebuia să auzim de rău de mult prea multă vreme şi n-am auzit niciodată nimic.

3 Thoughts to “6 din 49 de mii”

  1. Nelu

    Perfect de acord. şi eu cred că excrocii ăia de la Intralot, alungaţi din ţara lor Grecia, falsifică tragerile la sorţi. Mult mai cinstită era roata norocului, aia de pe vremea comuniştilor!

  2. Anonim

    ce puscarie ? pedeapsa capital !! furi peste un million de lei atunci meriti sa fi spanzurat si vaerea ta si a familiei tale sa fie confiscate. Doar asa o sa se mai potoleasca un pic toti excrocii/politicienii care ne-au furat si ne mai fura linistiti caci legile sunt facute de ei pentru ei.

  3. kk

    roata aceea de pe vremuri invartita manual era sfanta! tot ce electronizat e pasibil de fals. daca mai controleaza si grecii, nu mai e nici un dubiu! Furt si batjocura.

Leave a Comment