Salariaţii Poştei primesc lovitură după lovitură: un nou scenariu sumbru planează asupra lor

Salariaţii Poştei Române continuă să se confrunte cu vechile neajunsuri, probleme şi condiţii de muncă foarte grele, dar şi cu viitoare posibile măsuri prin care le vor fi reduse salariile cu până la 500 de lei, le vor fi suspendate  tichetele de masã, ori cu probabilitatea desfiinţării unor oficii şi ghişee. Acestea sunt câteva dintre mãsurile drastice pe cale sã fie luate împotriva salariaţilor Companiei Naţionale Poşta Românã (CNPR), care vor avea consecinţe devastatoare asupra angajaţilor şi implict asupra serviciilor prestate către cetăţeni. Deocamdată – un scenariu, însă unul cât se poate de posibil şi nu într-un viitor îndepărtat. Aceastã situaţie este rezultatul neaplicării capitalizării, deşi banii necesari sunt prevãzuţi în bugetul Ministerului Comunicaţiilor, iar prin aceastã mãsurã s-ar fi anulat datoria „istorică” de peste 30 de milioane de euro (cu o ratã lunarã de 12 milioane lei) cu care compania s-a ales dupã ce a fost amendatã de Consiliul Concurenţei şi ANAF. Toate mãsurile care s-au luat în ultimii ani au fost în defavoarea oamenilor care muncesc cel mai mult la Poştă şi în beneficiul exclusiv al celor de la conducere care au beneficiat de avantaje şi prime de zeci sau sute de mii de euro.

Salariaţii sunt descurajaţi şi spun cã se luptã cu morile de vânt, iar opinia generalã este cã se încearcã, prin orice mijloace, distrugerea Poştei. Ultima lor speranţã este capitalizarea, de aceea cer, cu ultimele puteri, factorilor de decizie, sã acţioneze în acest sens. Salariul minim pe economie a crescut, s-au mãrit si salariile functionarilor publici, dar şi ale altor categorii de bugetari. Existã însã o categorie nu doar ignoratã, ci persecutatã, oameni care, în viitorul apropiat, se vor putea trezi cu salariul înjumãtãţit sau pur şi simplu pe drumuri, după zeci de ani de muncă. Este vorba despre agenţii poştali din mediul rural, dar nu numai, care vor râmâne cu jumãtate de normã sau cu un sfert din normã, dupã ce nu s-a aplicat capitalizarea. Călin Balog, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali Sălaj, ne-a comunicat că, deocamdată nu se poate discuta la modul concret despre nicio măsură în acest sens şi că, cel mai probabil, după mijlocul lunii lucrurile se vor limpezi şi se vor putea pune primele concluzii. “Există pericolul ca anumite măsuri în defavoarea lucrătorilor să fie luate, din nou, la nivel naţional.

Suntem o categorie care a fost lovită sistematic de măsuri dure şi nu ar fi pentru prima dată când acest lucru s-ar întâmpla. Pericolul cel mai mare – deşi, repet, nu este vorba despre o certitudine în acest moment –  este ca mediul rural să rămână fără oficii poştale, lucru care ar reprezenta un dezastru pentru oamenii care trăiesc la sate şi comune şi pentru angajaţi. Vom vedea ce decizii se vor lua şi abia după aceea vom putea spune primele concluzii. În ceea ce ne priveşte, facem atât cât putem, suntem prezenţi şi aici, şi la Bucureşti, încercăm să evităm atât cât se poate evita din măsurile şi restricţiile care se vehiculează că ar urma, însă deocamdată nu ne putem pronunţa cu certitudine în nicio privinţă”, a spus Călin Balog.

La sfârşitul anului trecut, Peste 60 de lucrători poştali din Zalău au întrerupt activitatea în mai multe rânduri, după ce negocierile cu reprezentanții companiei au eșuat. Protestatarii nu au permis accesul clienţilor în Oficiul Poştal nr. 1 şi în ghişeele exterioare din Dumbrava Nord şi Brădet, lucrul fiind blocat şi la Oficiul Poştal de Distribuire de la Gară. Ulterior, oamenii au reluat lucrurl pentru că nu au avut încotro însă puţine din cerinţele lor şi-au găsit ecou în deciziile autorităţilor. Oamenilor de la Poştă le-a ajuns de multă vreme cuţitul la os şi încearcă acum, cu ultimele speranţe, să atragă atenţia autorităţilor în privinţa acestor posibile măsuri ce se doresc a fi luate şi care ar reprezenta începutul sfârşitului Poştei. În prezent CNPR are o datorie uriaşã la statul român, pentru care plãteşte lunar ratã de 12 milioane de lei. Consiliul Concurenţei a dat o amendã, în anul 2010, de 103 milioane de lei şi una, în 2015, de 33 milioane lei, în total echivalentul a peste 30 milioane euro.

Cu alte cuvinte, din cele 50 milioane de euro datorii ale Poştei faţã de bugetul statului, două treimi sunt amenzi date chiar de stat. Deşi anul trecut Compania Naţionalã Poşta Românã avea documentaţia completã, toate avizele necesare pentru capitalizarea companiei şi suma bugetatã pe 2017, promisiunile de la Ministerul Comunicaţiilor potrivit cărora pânã la sfârşitul anului 2016 se va emite Hotãrâre de Guvern pentru capitalizarea datoriilor Poştei cãtre stat, nu s-au împlinit. Cei care au de suferit sunt cei care fac munca cea mai grea, salariaţii de la ghişee, din Gări, de la coletării sau poştaşii care bat drumurile localităţilor pe ger sau arşiţă cu genţile în spate, zilnic.