Munca zilierilor este legiferată în România prin dispoziţii care oferă acestora atât drepturi salariale minime, cât şi alte drepturi care decurg din munca prestată pentru angajatori. Beneficiarii care nu respectă legislaţia riscă amenzi de până la 10.000 de lei dar şi alte sancţiuni care pot afecta sau supenda activitatea. Zilierii care prestează diverse servicii, vor câştiga mai mult începând cu 1 iulie. Cu toate că remuneraţia acordată acestora se negociază între părţi, legea stabileşte o limită inferioară, care depinde de salariul minim brut pe ţară. Din acest motiv, orice creştere a salariului minim duce automat la majorarea remuneraţiei zilierilor. Începând cu data de 1 iulie, salariul minim creşte de la 975 la 1.050 de lei şi, tot de la această dată, la un număr de170 de ore (program normal) lucrate de un zilier într-o lună, valoarea pe oră va creşte de la 5,7 lei, cât este în prezent, la 6,1 lei. Situaţia zilierilor s-a schimbat în bine, având în vedere că, până în 2014, atunci când legea acestora a suferit modificări semnificative, remuneraţia trebuia să fie de cel puţin doi lei pe oră, însă, totodată, era impusă şi o limită maximă de 10 lei pe oră. În momentul de faţă, legea nu mai impune o limită maximă, ceea ce înseamnă că tariful poate fi, în funcţie de ce negociază părţile, şi de 10, 50 sau 100 de lei pe oră, de exemplu. Chiar dacă părţile stabilesc mai puţin de opt ore de activitate zilnică, plata trebuie făcută pentru cel puţin opt ore. Un aspect important îl reprezintă faptul că nici beneficiarul şi nici lucrătorul nu datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri. Cu toate acestea, beneficiarul datorează statului impozit pe venit de 16 la sută.
Şi minorii pot lucra, însă numai cu acordul părinţilor
În aceepţiunea legii, „zilier” este persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii; „beneficiar” este persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care zilierul desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional
Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore. Zilierul minor care are capacitate de muncă va putea lucraşase ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Legea dă voie aşadar şi minorilor să lucreze ca zilieri, însă sub anumite condiţii şi numai pe timpul zilei, fiind interzisă angajarea minorilor pe timp de noapte. Zilierul minor poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea şi sănătatea personală. Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile, cumulate pe durata unui an calendaristic. Remuneraţia pentru munca prestată de către zilier se stabileşte prin negociere directă cu beneficiarul. Pentru activităţile prestate, zilierii au dreptul la o remuneraţie stabilită prin negociere directă între părţi. Mai exact, remuneraţia brută pe oră poate avea orice cuantum stabilit de zilier şi beneficiar, atâta timp cât este respectată condiţia ca acesta să fie cel puţin la nivelul valorii pe oră a salariului de baza minim brut. Registrul de evidenţă a zilierilor este obligatoriu pentru angajatori. Lipsa acestuia poate aduce sanţiuni drastice din partea organelor de control constând în amenzi şi mergând până la suspendarea activităţii.
Pentru a ţine evidenţa zilierilor, angajatorii trebuie sa întocmească zilnic un registru în care să-i înregistreze pe aceştia. Excepţie fac perioadele în care nu se folosesc zilieri. De asemenea, angajatorii sunt obligati sa înainteze lunar, catre inspectoratul teritorial de munca (ITM), un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor. Transmiterea extrasului se poate face şi pe suport electronic, după caz”, se arată în Lege. Un lucru important de ştiut este faptul că angajatorul suportă cheltuielile in caz de accident sau deces. Astfel, dacă în timpul activităţii are loc, din vina angajatorului, un eveniment in urma caruia zilierii se accidentează, acesta este nevoit să suporte toate cheltuielile necesare pentru îngrijirea medicală a angajatului. Aceeaşi regulă se aplică şi în situaţia în care se produce un eveniment, tot din vina angajatorului, soldat cu decesul prestatorului-zilier. Astfel, angajatorul trebuie să asigure cheltuielile de înmormântare. Chiar şi cu această uşoară creştere a remuneraţiei pentru lucrul „cu ziua”, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în această privinţă, cu o remuneraţie de aproximativ 1,30 euro pe oră, în timp ce în Germania de exemplu, un român poate câştiga (în condiţii legale) începând cu 8 euro pentru o oră de muncă prestată şi mergând până la 13 euro sau chiar mai mult, în funcţie de natura activităţii desfăşurate de angajat.
