În Sălaj există cel puţin 23 suprafeţe de pământ potenţial – contaminate

Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Sălaj, Aurica Grec, ne-a transmis printr-un comunicat câteva date legate de situaţia solurilor din judeţ, din punct de vedere al gradului de poluare. Potrivit informaţiilor primite, în judeţul Sălaj, nu există niciun sit (porţiune de teren, loc ocupat sau nu de un oraş n. red) confirmat oficial ca fiind contaminat. Avem însă şi noi destule motive să nu fim pe deplin liniştiţi, având în vedere faptul că, în Sălaj, 23 de situri sunt catalogate ca fiind posibil contaminate. “La nivel național există un inventar al tuturor siturilor contaminate sau posibil contaminate, inventar în care județul Sălaj se regăsește cu un număr de 23 de situri potențial contaminate. Acest inventar a fost realizat pe baza unor date furnizate de agenții economici privind indicatorii de poluare a solurilor la nivelul anilor 2004-2005. Declararea unei zone ca sit contaminat/potențial contaminat trebuie facută pe baza unor studii geologice, pedologice și chimice, în conformitate cu legislația specifică”, spune directorul APM Sălaj, Aurica Grec. Cea mai mare porţiune de teren potenţial contaminat (neconfirmat oficial) se află în zona industrială a municipiului Zalău, iar suprafaţa depăşeşte 60 de hectare. Alte zone potenţial contaminate în judeţ se regăsesc în preajma sau în interiorul localităţilor Marca, Crişeni, Jibou, Hida şi Sărmăşag, cauzate în special de unii agenţi economici care şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară încă activitatea în zonele respective.

Nu există încă un ghid oficial de investigare a solului

În comunicatul APM se mai arată faptul că, la această dată, legislația este încă incompletă şi nu există ghiduri pentru investigarea solului, ele fiind în acest moment în atenția autorităților centrale. Cu alte cuvinte, autoritatea naţională în domeniu nu a reuşit încă să pună la punct un “ghid” cu care fiecare autoritate la nivel judeţean, prin specialiştii pe care îi are, să poată ivestiga solul în mod oficial şi pe baza unor criterii clare, legale, în urma cărora să constate, la nivel judeţean care este situaţia solurilor din judeţ. APM Sălaj confirmă faptul că, din lista siturilor potențial contaminate aferente județului Sălaj, listă realizată anterior, există câteva situri care nu mai pot fi catalogate ca situri potențial contaminate cum ar fi de exemplu Platforma industrială Silcotub, care beneficiază de autorizație integrată de mediu, Platforma industrială Michelin, Depozitul de deșeuri industriale periculoase SC Silcotub SA, care beneficiază de asemenea de autorizații de mediu, toate aceste platforme fiind controlate și monitorizate permanent în baza actelor de reglementare emise. Autorizaţia integrată de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, prin urmare, deşi unele informaţii apărute în mass-media spun că platformele ocupate de marii agenţi economici ai Sălajului generează o poluare a solului, o astfel de autorizaţie dată de principala autoritate în domeniu, infirmă aceste informaţii. Conform Planului de acțiune din cadrul Strategiei Naționale și Planului Național de acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, se va elabora și aproba printr-o Hotărâre de Guvern, listele siturilor contaminate/potențial contaminate care vor fi puse la dispoziția persoanelor interesate în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în măsura în care informațiile cuprinse în cadrul acestora vor fi în totalitate cu caracter public.

La nivel naţional situaţia nu este deloc bună

În România există 210 situri contaminate, în care poluarea este dovedită prin analize de mediu. Alte 1.183 terenuri sunt potenţial contaminate, adică există informaţii privind poluarea, însă fără analizele omologate. Dintre acestea, aşa cum am arătat, 23 aparţin judeţului Sălaj. Există un singur judeţ în România cu pământuri perfect curate, cel puţin la nivel teoretic, în care nu se regăsesc nici situri contaminate, nici potenţial contaminate, iar acesta este Vasluiul. Locuitorii din celelalte 40 de judeţe ale României, plus Municipiul Bucureşti, trăiesc în apropierea a cel puţin un sit potenţial contaminat. Podiumul poluării este ocupat de Hunedoara, cu 41 de situri confirmate ca fiind contaminate, Caraş Severin – cu 33 de situri cofirmate – şi judeţul-vecin, Cluj, cu 19 situri contaminate.

Curăţarea solurilor costă peste opt miliarde de euro

Pe baza acestor cifre şi statistici, au fost făcute şi estimările de costuri în Strategia adoptată în toamna anului trecut în această problemă care afectează fiecare judeţ. Costurile totale indicate se ridică la peste 8,4 miliarde de euro. Pentru fiecare dintre cele 210 situri contaminate, proprietarii trebuie să plătească 20.000 de euro pentru analizele preliminare necesare înainte de demararea propriu-zisă a operaţiunilor de decontaminare. Acestea din urmă se ridică la şase milioane de euro pentru fiecare sit. Astfel, costurile totale generate de remedierea siturilor contaminate se ridică la 1,264 miliarde de euro. Apoi, evaluarea completă, cu bilanţ de mediu de nivel II, care stabileşte fără echivoc dacă un teren este contaminat, care ar costa circa 40.000 de euro, după estimarea specialiştilor din cadrul Guvernului. Astfel, costurile pentru investigarea celor 1.183 de situri potenţial contaminate se ridică la peste 47,3 milioane de euro. În final, cea mai mare parte a costurilor totale estimate la 8,4 miliarde o reprezintă cheltuielile cu decontaminarea celor 1.183 de situri care s-ar putea dovedi contaminate. O sumă uriaşă, însă dacă ne gândim că solul reprezintă, până la urmă, tot ce numim “hrană”, “apă” şi “calitatea vieţii”, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru actualul executiv, dacă Guvernele anterioare nu s-au sinchisit nici măcar să elaboreze un ghid oficial de investigare a solurilor din ţara noastră.

Alte articole

One Thought to “În Sălaj există cel puţin 23 suprafeţe de pământ potenţial – contaminate”

  1. Killa Fonic

    Eu nu inteleg cum puteti spune ca in Sălaj există cel puţin 23 suprafeţe de pământ potenţial contaminate,din moment ce salaj NU EXISTA,fiind doar o regiune imaginara asemenea Câmpiilor Elizee
    sau taramului Xanadu.

Leave a Comment