Dacă ne uităm la definiția din DEX a cuvântului deficit vom constata că nu este cine știe ce, doar o relație de mărime între venituri și cheltuieli, ca și excedentul de altfel, dar în viața cotidiană a omului poate însemna foarte mult, chiar drame, dramele celor afectați direct prin pierderea locurilor de muncă, cu toate consecințele aferente, și indirect, prin creșteri de prețuri. Desigur, în aceste zile tema deficitului bugetar, adică cheltuieli bugetare mai mari decât veniturile, cu alte cuvinte, cheltuieli mai mari decât ne putem permite, este o temă arzătoare, la modă cum s-ar zice, dar ”focul” acesta ne arde de câțiva ani buni, iar noi am fost printre cei care am scris mult pe această temă, trăgând semnale de alarmă în acest sens. Dar, degeaba!
Acum, când ne-a ajuns cuțitul la os, în sens figurativ, dar tare mă tem că aproape că vom simți acest lucru și la propriu, cu spatele la zid fiind, trebuie luate măsurile care nu au fost luate când era mult mai ușor de depășit acest obstacol. În acest sens, se pare că se prefigurează care vor fi aceste măsuri, așa cum le înțelegem noi, din luările de poziție ale președintelui Nicușor Dan și a, sper, viitorului prim-ministru Ilie Bolojan.
Ordinea de implementare a măsurilor ar fi următoarea: reducerea cheltuielilor bugetare, creșterea absorbției de fonduri europene și, în final, creșterea veniturilor bugetare. Fiecare din aceste 3 măsuri mari se pot, la rândul lor, defalca pe măsuri concrete, care și acestea trebuie să se implementeze într-o anumită ordine. Pe partea de cheltuieli, credem că ordinea ar fi: analiza și apoi curățarea agențiilor de stat și a companiilor de stat. Ceea ce înseamnă cheltuieli inutile și/sau ineficiente trebuie eliminate, până la eliminarea agențiilor și companiilor de stat care nu sunt necesare. Aici avem grosul cheltuielilor care pot fi eliminate.
Apoi trebuie analizate cheltuielile instituțiilor de stat, centrale și locale, și eliminate, de asemenea, cele care nu sunt necesare, iar reforma administrativă este una dintre metodele prin care se pot elimina multe cheltuieli ineficiente și nenecesare, iar reforma administrativă poate fi începută imediat în interiorul județelor existente prin comasări de comune care nu-și dovedesc necesitatea. Toate aceste reforme nu se pot realiza într-un timp scurt, ori România trebuie să reducă deficitul bugetar imediat, ceea ce ne duce spre celelalte 2 măsuri, cele cu impact imediat: creșterea absorbției de fonduri europene și creșterea veniturilor. Numai că și creșterea absorbției de fonduri europene necesită reforme, cum ar fi reforma sistemului de pensii speciale sau a companiilor de stat, ceea ce se pare că este destul de greu pentru actualul guvern. Cine știe, poate că viitorul guvern va reuși!
În fine, a treia mare măsură este cea a creșterii veniturilor bugetare. Și aici avem 2 direcții: creșterea veniturilor printr-o mai bună colectare și creșterea impozitelor și taxelor. Sigur, întotdeauna este loc de mai bine în colectarea impozitelor și taxelor, dar lucrurile nu sunt așa de simple. Astfel, din dorința, firească de altfel, de a colecta cât mai mult, s-a ajuns la o birocratizare excesivă, vezi toate e-urile, facturi, transport, TVA etc., SAF-T, o birocratizare care inhibă activitatea economică și care, de fapt, nu a adus veniturile suplimentare așteptate. Asta pentru că evaziunea fiscală nu este digitalizată! Ea trebuie combătută pe teren, evaziunea se face prin munca la negru, prin comerț fără facturi și chitanțe, ce să faci cu digitalizarea în aceste cazuri?! Se vorbește excesiv despre gap-ul de TVA. Păi la acest gap (diferența între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv) contribuie foarte mult chiar statul! Cum? Prin neplata facturilor către companii, acestea la rândul lor nu-și pot onora furnizorii etc., și uite așa, nu se poate plăti TVA către stat și apare gap-ul de TVA. Sigur, nu aici este în totalitate acest gap, dar contribuie substanțial la mărimea lui. Așadar, mai întâi trebuie rezolvată această problemă de colectare, apoi se poate trece la ultima măsură, aceea a majorării impozitelor și taxelor. Care este și cea mai facilă, de altfel cu această măsură s-a început de fiecare dată până acum, iar cei care au plătit au fost cetățenii și companiile private. Acest lucru trebuie să înceteze, iar ordinea de aplicare a măsurilor trebuie să fie cea pe care tocmai am prezentat-o. Nu de alta, dar dacă inversăm, încă o dată, ordinea, vom ajunge din nou în această situație, pentru că oricât ai aduna în ,,sacul bugetar”, dacă acesta este plin de găuri, el va fi mereu gol. Și o vom lua iar de la început.
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro
O mare parte din deficitul bugetar se afla în conturile și proprietatile politicienilor, bugetarilor și a celor cu pensii speciale. CCR a decis ca acestea sa nu fie publice, sa nu vadă prostimea unde s-au dus banii, ca să nu comenteze când va fi pusă la plata.