Cărțile de joc ungurești – istoric și semnificație

„Cruce” – este un joc foarte popular la noi, cu precădere în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Jocul este, de asemenea, foarte popular în Austria, Germania și, evident, Ungaria. Multă vreme s-a crezut că jocul de cruce a fost inventat în Austria. În anul 1973 a apărut, însă, la o casă de licitaţii din Londra, setul original realizat de Schneider József din Budapesta, în anul 1836. Cărţile de joc austriece sau ungureşti sunt identice, diferă doar modul de scriere al numelor personajelor: Wilhelm Tell vs Tell Vilmos etc. Povestea din spatele cărţilor de joc este opera lui Friedrich Schiller – „Wilhelm Tell”. Personajele ilustrate sunt cele din operă.

Era vremea de dinaintea Revoluţiei de la 1848, când se manifestau puternic sentimentele anti-habsburgice, iar Wilhelm Tell, eroul cu origini elvețiene, era un simbol al acestei lupte. Dacă ar fi desenat personalităţi cu nume maghiare, jocul nu ar fi trecut de cenzură. Astfel, jocul a avut un succes fulminant, răspândindu-se în tot spaţiul Imperiului Austro-Ungar, dar şi în Germania. Pe faţada casei din vechiul cartier evreiesc din Budapesta, pe strada Kazinczy la nr. 55 este amplasată o placă memorială în cinstea inventatorului cărţilor de joc ungureşti / magyar kártya, vestite azi în toată lumea (se tipăresc chiar şi în SUA.)

Semnificaţia cărţilor de joc ungurești

În pachetul complet, sunt 32 de cărţi, câte 8 pentru fiecare ,,culoare’’. Cele 4 culori sunt:
Roşu (Piros) care reprezintă Primăvara (Tavasz). Simbolul este o inimă roşie.
Duba (Tök) care reprezintă Vara (Nyár). Simbolul  este un mic zurgălălau care se agăţa vara la gâtul animalelor.
Verde (Zőld) carereprezintă Toamna (Ösz). Simbolul este frunza de viţă de vie.
Gindă (Makk) care reprezintă Iarna (Tél). Simbolul este o ghindă.
Cei patru aşi au figurate pe lângă simboluri scenele corespunzătoare anotimpurilor.

Pătrarii, sau Regii (Király) reprezintă fiecare câte un rege călare.
Treiarii (Felső) sunt personaje din opera Wilhelm Tell, după cum urmează:
Treiarul de roşu este guvernatorul imperial – Hermann Gessler / Geszler Hermann
Treiarul de dubă este vânătorul – Stüssi der  Flurschütz / Stüszi vadász 


Treiarul de verde este Ulrich Ruden / Rudenz Ulrich
Treiarul de ghindă este Wilhelm Tell / TellVilmos
Doiarul de roşu este păstorul – Kuoni der Hirt / Kuonipásztor
Doiarul de dubă este Itell Reding /Reding Itell
Doiarul de verde este socrul lui Wilhelm Tell – Walter Fürst / FürstWalter
Doiarul de ghindă este oşteanul – Rudolf Harras / Haras Rudolf

Personaje şi scene apar şi pe alte cărţti de joc după cum urmează: 
Pe şeptarul de roşu este Guvernatorl Gessler călare urmărindu-l pe Wilhelm Tell
Pe şeptarul de dubă este arbaleta lui Wilhelm Tell
Pe şeptarul de verde este reprezentată o scenă pastorală
Pe şeptarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe optarul de roşu este Wilhelm Tel într-o barcă, scăpând din închisoare
Pe optarul de dubă este familia lui Wilhelm Tell
Pe optarul de verde este închisoarea unde a fost ţinut captiv Wilhelm Tell
Pe optarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe nouarul de roşu este un castel imperial
Pe nouarul de dubă sunt toiagul şi pălăria lui Gessler
Pe nouarii de verde şi de ghindă nu sunt imagini
Pe zecica de roşu este un castel imperial
Pe zecica de dubă este casa lui Wilhelm Tell
Pe zecica de verde si pe cea de ghindă nu sunt imagini.

Surse: oradea-nagyvarad-grosswardein și tromf.ro

Alte articole

6 Thoughts to “Cărțile de joc ungurești – istoric și semnificație”

  1. Neamtul51

    tare e articolul,felicitari,foarte interesant,frumoase carti de joc ,clasice

  2. Anonim

    D-le Negoita,ne surprindeti mereu.Le-am vazut o viata intreaga dar asa o prezentare,…chapeau bas!!!
    Meream din lume si nu stiam toate chestiile astea.
    | Sarbatori fericite si un an nou mai bun!!!

  3. Anonim

    Intradevar ,o prezentare foarte frumoasa.M-am jucat deseori cu aceste carti de joc in scoala generala ,liceu .armata iar mai apoi in facultate ,insa nu am stiut pana acum despre semnificatia fiecarui simbol si personaj de pe aceste carti.FELICITARI PENTRU ARTICOL !

  4. cc

    Buna ziua, articolul este de apreciat desi este reluat dintr-o editie mai veche tot din MS (ceea ce nu e rau de altfel). „Cruce” parerea mea e un joc frumos dar simplu, limitat si previzibil de aceea la Oradea de exemplu se joaca o varianta mai grea „la iber” in care esti obligat sa dai cartea cea mai mare peste culoare . Insa eu imi aduc aminte de copilaria de la sat ca ne jucam cu aceleasi set de carti un alt joc numit Filcai (sau Filcau). Este mult mai complex, mai rapid, agresiv as zice. Aici cartile de 3 sunt cele mai puternice si ele in functie de culoare (cred ca verde e cea mai puternica) peste tronfi si peste asi. Puteti sa faceti un articol si despre acest joc ? Originile lui (eu cred ca sunt romanesti ca o sfidare asupririi imperiului austro-maghiar), regulile de joc etc. Va multumesc si va doresc doar cele bune.

  5. Anonim

    Frumos! Felicitari!

  6. Anonim

    Foarte interesant! De mic am intalnit la bunicul meu aceste carti ,n am stiut niciodata semnificatia lor! Ma bucur sa regasesc articole altfel decat covid si rata de infectare care ne sufoca de un an in presa.

Leave a Comment