Opoziţia din Consiliul Judeţean Sălaj, împotriva indemnizaţiilor ATOP

Consilierii judeţeni liberali sunt împotriva finanţării din bani publici a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Nemulţumirile cu privire la activitatea şi rolul ATOP Sălaj, dar mai ales a remuneraţiilor  pe care le primesc membrii acestei autorităţi, au fost exprimate în cadrul ultimei şedinţe de Consiliul Judeţean (CJ), când reprezentanţii judeţului au trebuit să voteze două proiecte de hotărâre în acest sens: ”Proiect de hotărâre pentru modificarea componenţei nominale a ATOP Sălaj”, respectiv „Planul strategic al ATOP Sălaj pentru anul 2019”. În opinia consilierului judeţean Radu Nistorecu, retribuţia pe care o primesc membrii ATOP Sălaj, în valoare de 15 la sută din indemnizaţia preşedintelui de CJ, respectiv 3.150 de lei lunar, nu se justifică atâta vreme cât rolul autorităţii este de a monitoriza. „Sarcina, care revine în principal ATOP-ului o poate face şi presa, şi în plus nu se mai cheltuie bani publici”, a precizat Nistorescu. Un alt consilier din opoziţie, Paul Maghiu, a atras atenţia cu privire la elaborarea planului strategic ATOP pentru anul 2019, aflat pe ordinea de zi a şedinţei, precizând că 95 la sută din acesta este copy-paste din planul aferent anului 2018. „Ce s-a mai introdus în planul valabil pentru acest an este… pesta porcină, în rest 95 la sută …este cel de anul trecut’’, a menţionat Maghiu. ATOP Sălaj are în componenţă 16 membri: şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Sălaj, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ISU „Porolissum” Sălaj, şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Sălaj, subprefectul judeţului, şase consilieri desemnaţi de CJ (Csoka Tiberiu, Alin Demle, Dorin Ioan Gorgan, Dari Toma, Filonaş Chiş şi Pop Ioan Gheorghe), trei reprezentanţi ai comunităţii (Lorena Filip, Adrian Buduşan şi Lakatos Alexandru) şi un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor.

ATOP-ul a constatat că unele UAT-uri nu au servicii de coşerit

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe lângă CJ Sălaj. Preşedintele ATOP Sălaj, Csoka Tiberiu, a menţionat în cadrul şedinţei,  că ”ATOP-ul nu are rolul de a se implica în acţiunile de infracţionalitate, acesta este rolul poliţiei locale, a jandarmeriei – instituţii înfiinţare în acest scop. ATOP-ul este o legătură între populaţie, UAT-uri şi organele de ordine publică. Noi, la nivel de ATOP, analizăm situaţiile care există; situaţia operativă în fiecare trimestru al anului şi în rapoartele noastre se pot  vedea concluziile trase după fiecare şedinţă în parte. ATOP-ul adoptă hotărâri. Anul trecut am adoptat în jur de nouă hotărâri în sensul îmbunătăţirii situaţiei (… )”, a spus Csoka. Potrivit acestuia, o problemă, pe care au constatat-o reprezentanţii ATOP Sălaj, este lipsa servicilor de coşerit în mediul rural în cadrul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) Sălaj. Mai mult de jumătate din UAT-urile din judeţ nu au organizate ”servicii comunitare de coşerit” şi în acest sens a fost dat termen, 15 martie, reprezentanţilor comunităţilor pentru înfiinţarea acestui tip de serviciu. De precizat este faptul că, ATOP Sălaj își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea  Poliției Române, republicată, și în baza H.G. nr. 787/2002 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a autorității teritoriale de ordine publică, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului polițienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.  “ATOP asigură prin activitatea sa, reprezentarea și promovarea intereselor comunității sălăjene într-un climat de siguranță și securitate publică’’.