Fostul ministru de Externe şi fost director al Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a lansat un apel public în cadrul unui eveniment aniversar dedicat Bibliotecii Naţionale, atrăgând atenţia asupra riscului major pe care l-ar reprezenta creşterea TVA la carte, într-un context în care consumul cultural şi editorial este deja în declin.
„Ce economie face statul din sacrificarea cărţii?”
Cioroianu a explicat că o eventuală creştere a TVA de la 5% la 9%, deşi poate părea modestă ca impact direct asupra preţului (de exemplu, 50 lei devenind 53 lei), este în realitate un gest simbolic negativ, o „declaraţie de intenţie” care comunică lipsa de interes a statului faţă de educaţie, lectură şi cultură scrisă. „Ce economie credeţi că va face statul român schimbând TVA la carte?”, a întrebat retoric istoricul, arătând că problemele reale ţin mai degrabă de nerespectarea legilor existente, cum ar fi obligaţia statului de a achiziţiona 50 de exemplare de carte pentru fiecare 1.000 de locuitori – o obligaţie ignorată de ani întregi.
8.300 de biblioteci închise în trei decenii
Cioroianu a amintit că România a pierdut peste 8.300 de biblioteci în ultimele trei decenii, o statistică alarmantă care indică erodarea infrastructurii culturale de bază. În paralel, sectorul editorial se confruntă cu falimente răsunătoare (Diverta, Elefant), iar librăriile dispar încet, fără intervenţie statală. „Săptămâna asta am fost la Timişoara. Una dintre cele mai frumoase librării din oraş s-a închis. Am lansat acolo două cărţi”, a spus el, punctând că editurile serioase vor fi afectate, în timp ce producătorii de maculatură „vor supravieţui fără probleme”.
Soluţia: legea preţului unic la carte
Ca alternativă concretă, istoricul a pledat pentru introducerea unei legi a preţului unic la carte, după modelul francez, care a salvat reţeaua de librării din Hexagon. „Dacă domnul Demeter Andras Istvan, actualul ministru al Culturii, vrea să lase ceva durabil în urmă, ar putea începe cu această lege”, a spus Cioroianu. În Franţa, graţie legii din 1981 adoptată de guvernul Mitterrand, librăriile au fost protejate, iar azi Parisul are de două ori mai multe librării decât alte capitale europene comparabile.
Cartea, între simbol şi supravieţuire
Fostul director al Bibliotecii Naţionale a evocat şi un moment emoţionant: vizita la Vila Florica, unde biblioteca de lemn masiv a Brătienilor e acum goală – un simbol dureros al pierderii memoriei culturale. Lipsa cărţilor, confiscate sau arse după 1948, se înscrie într-o linie istorică a dispreţului pentru patrimoniu.
Istoricul susţine că fără carte, fără edituri şi fără librării, o naţiune devine vulnerabilă nu doar economic, ci şi identitar.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro