Dedicaţii sau gânduri preţuitoare şi pentru vecie (III)

Gânduri de recunoştinţă şi de aducere aminte pentru foşti colegi de la CNSB Șimleu Silvaniei 

 MOTTO: „Liceul a educat în mine sentimentul de solidaritate…” (ILYA EHRENBURG, scriitor)

 O ÎNTÂMPINARE

Ea se adresează celor care se vor întreba – de ce doar pentru foști colegi. Simplu. Eu, din septembrie 1969 și până în ianuarie 2021, am predat Limba și literatura română doar la această instituție, intrată deja în al doilea veac de existență. Firește că în acești 50 ani de profesorat, am avut zeci de colegi. A-i pomeni, chiar pe scurt, pe fiecare, mi-ar fi necesare multe pagini. Mai mult, textele acestui volum se adresează exclusiv persoanelor aflate acum în viață, nu poți face dedicații celor defuncți. Când am publicat în 2022 volumul de debut intitulat „Gânduri nebotezate”, am oferit tuturor cadrelor didactice, aflate în activitate azi în colegiu, câte un volum cu dedicație. La al doilea volum, „Gânduri botezate și cântecele vârstelor”, am trimis doar la o parte dintre profesorii actuali. Am făcut o alegere subiectivă, ținând cont de două aspecte – cu care dintre colegi m-am înțeles mai bine și mai mult timp, dar și în funție de cei care au binevoit a-mi mulțumi pentru că le-am oferit primul volum în semn de prețuire și de plăcută aducere aminte. Timpul este cel care ne testează adevăratele relații dintre noi! Gândurile despre doamna directoare, profesoara Bianca Șerban, se află într-un alt capitol al cărții. De asemenea, despre profesoara Alina Crâșmar, fiica mea, am rezervat spațiu în capitolul dedicat familiei mele. Mă bucur că Alina s-a încadrat în colectiv și are relații colegiale prețioase. A confirmat buna sa pregătire și seriozitate în ceea ce face și prin faptul că de mai multe ori a avut olimpici și la faza națională a concursurilor școlare. Închei această necesară întâmpinare spunând că: sunt mândru că am fost dascăl de citire și simțire românească al acestui Colegiu Centenar, timp de cinci decenii; trăiesc bucuria că el a avut în toate etapele colective didactice prestigioase, ele dându-i longevitate și statutul de azi de „Școală Europeană”; în instituție, respectul pentru școala-școală, educația-educație, respectul-respect etc, au fost puncte de reper permanent, semn al valorii de necontestat  al tuturor celor implicați în procesul de învățământ; un colectiv didactic în care nu te simți niciodată singur, indiferent de vârstă, spcialitate sau sex; am simțit-o pe propria-mi piele până când am pus punctul final al lecțiilor și catalogul la locul lui pentru ultima oară. Și pentru aceasta, mulțumesc tuturor foștilor colegi și-i asigur de prețuirea mea și de faptul că le doresc să aibă bucuriile umane și profesionale pe care le așteaptă!

DEDICAȚII PREȚUITOARE PENTRU:

DOAMNEI BEREK ALIZ, PROFESOARĂ DE SPECIALITATE, PROFIL ECONOMIC

Mi-ai fost patru ani elevă de nota 10. Ai revenit ca licențiată, am devenit colegi. Anii și problemele vieții nu te-au schimbat, ai rămas aceeași ființă tenace, truditoare, echilibrată, corectă, bună colegă și profesoară dăruită profesiei. Ești omul care face și vorbește mai puțin. Pentru toate acestea, eu îți transmit prețuirea mea sinceră și necondiționată.

            Bucuriile să-ți însoțească viața alături de cei dragi,

Octavian Guțu

***

DOMNULUI BEREK ȘTEFAN, profesor de educație fizică, pensionar

Stimate coleg,

Ai fost de toate: director de club sportiv, director adjunct, viceprimar al orașului, consilier local și județean. În toate ipostazele, ai rămas tu, adică OM VERTICAL, modest, bun coleg, respectuos, corect și obiectiv. Pentru mine, tu ai rămas omul care-și începea ziua de muncă prin a veni să-mi strângă mâna și să mă întrebe de sănătate! Pentru tot și pentru toate, cuvine-se ca măcar acum să-ți mulțumesc! Oameni ca tine fac lumea mai bună și mai frumoasă! Dumnezeu să-ți dea bucuriile pe care le meriți, așa cum le-ai făcut și tu celor cu care ai lucrat!

Cu aceeași prietenie fără pauze ce-am avut-o de când ne-am cunoscut,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI SANDA CHIRICĂ, PROFESOARĂ DE ROMÂNĂ ȘI LATINĂ

Însoțesc acest volum de „Gânduri botezate și cântecele vârstelor” de câteva mărturisiri pe care nu ți le-am făcut până acum  suficient de articulat. Sanda, ești o ființă dăruită de Dumnezeu oamenilor ca să-i faci mai veseli. Făcându-i așa, îi faci mai buni, mai frumoși, dar și mai dornici de a trăi. În activitatea didactică propriu-zisă, ai fost permanent în topul celor mai apreciați profesori din liceu . Prin ce? Ai congenital vocație de dascăl! Îți proiectai orele în așa fel încât toți elevii să înțeleagă, să le trezești interesul pentru a ști. La olimpiadele școlare ai avut frecvent pe podium elevi la toate nivelele, inclusiv la națională. În semn de prețuire, ai fost în Comisia națională de limba latină. Ai fost un dascăl sincronizat cu timpul, un admirabil coleg, un cetățean al urbei ce s-a bucurat și se bucură de mare respect și căutare. Pentru charmul, umorul și optimismul tău epidemic, ai fost și ai rămas Șefa catedrei de Bună Dispoziție! Să nu te părăsească în veci aceste atribute onorante pentru un dascăl și nu numai!

  Cu binele și frumosul, drag din prietenie,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI GABRIELA DOMUȚA, INSPECTOR ȘCOLAR DE LIMBA ENGLEZĂ

Dragă Gabriela,

Nu știu cu care mulțumire să încep! Că am fost colegi de muncă? Că m-ai ajutat mult în a face naveta de la o clădire la cealaltă? Că n-ai acceptat niciodată  niciun fel de răsplată? Că ai fost mai mult decât o colegă valoroasă, atât ca profesoară, cât și ca om, deși aveai un statut social aparte? Că ai rămas și în noua funcție pe care o ai și pe care o meriți din plin aceeași bună prietenă?

Gabriela, pentru mine ești un adevărat model de intelectual sub toate aspectele! Se vor bucura și profesorii din județ că au bucuria de-a fi îndrumați de un inspector care are ce comunica, ieșind din șabloane și prejudecăți!

Respectului lor te rog să-l primești și pe cel al unui dascăl de citire încărunțit, dar cu gânduri prețuitoare pentru valorile ce duc lumea înainte!

Cu neofilit respect și bucurie,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI LUCIA FIȚ, PROFESOARĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Stimată colegă,

Te-am cunoscut ca profesoară târziu, când te-ai detașat de la Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” la CNSB. Prima dată  te-am întâlnit în ipostaza de conducător auto, prezentată mie și altor colegi de Sanda Chirică. Erai colega care ne „căruța” la Zalău pentru ședințe sau examene. Conduceai cu grijă, fără excese de viteză, prudentă și atentă cu „clienții”. Nu pretindeai nimic. La catedră, aceeași ființă modestă, puțin vorbăreață, mereu cu cartea în mână. Am fost la o lecție deschisă în catedră. Acolo am descoperit cu adevărat identitatea ta de dascăl de literatură. Și în această ipostază erai tot tu, adică femeia calculată, ordonată, bine documentată, clară în explicații. Nimic de prisos. Totul la locul lui. Nu făceai risipă de nimic, nici de aprecieri inutile, dar nici de zâmbete descrețitoare de frunți. Prin rezultatele cu elevii ți-ai demonstrat valoarea de profesoară. Ai dovedit că pentru tine locul potrivit este la un colegiu mai puțin tehnologic. Colegiul a pierdut prin revenirea ta la „Iuliu Maniu”, instituția în care ești titulară. Oferindu-ți cartea mea, ți-am oferit și ceva din felul în care ai rămas în amintirea mea, dar și a celor care te-au cunoscut la CNSB.   Să-ți fie viața precum ți-o dorești, iar bucuriile să nu-ți uite adresa!

Cu respect uman și profesional,

Octavian Guțu

***

 DOAMNEI EMILIA GEIGER, PROFESOARĂ DE FIZICĂ, PENSIONARĂ

 Prețuită colegă,

Emilia, prima persoană din familia mea care te-a prețuit a fost mama mea, Melania. Mai ieri erai un copil răsfățat al familiei, iar azi te-ai grăbit să ajungi la vârsta fără program – pensionarea. Eu știu de ce! Îți place viața în libertate de acțiune și, mai ales, de gândire și simțire. Nu știu câte cărți de specialitate ai citit, dar știu câte din cele de cultură generală le-ai parcurs. Știu din discuțiile avute de-a lungul anilor. Ceea ce tu prețuiești, îți cultivă gustul pentru frumos și valoare, ele sunt o bucurie neveștejită pe care o trăiești. Între fidelele tale prietene ești un fel de lider de opinie. Prietenia îți aduce bucuria de a trăi între oameni care nu te plictisesc. Sper ca măcar unele din reflecțiile mele șă-ți fie pe plac. M-aș bucura în mod deosebit!

Aș vrea ca timpul să nu-ți ofilească optimismul, plăcerea de a trăi frumos!

Cu veche stimă și cele mai bune gânduri,

Octavian Guțu

***

 DOAMNEI SORINA HAIDUC, PROFESOARĂ DE MATEMATICĂ

Stimată colegă,

Prefațez acest dar spiritual pe care ți-l ofer cu drag de două întrebări și o afirmație: cine îți face acum sandviciul zilnic? Mai „furi” din pauza elevilor? Afirmația-apreciere: vezi că, în sfârșit, îți zic pe nume-prenume, Sorina! Stimată colegă, ai fost pentru mine persoana din colectiv cu care am putut discuta deschis și neprefăcut problemele specifice muncii noastre. Optimismul tău și veșnica ta nemulțumire de cât ai făcut din ce-ai fi dorit, a fost unul exemplar. Întruchipezi dascălul ce nu și-a pierdut bucuria muncii cu elevii, iar rezultatele obținute au fost pe măsură, inclusiv la faza națională. Ești una dintre profesoarele de matematică cele mai căutate nu numai în oraș. M-am bucurat că te-am avut colegă și am simțit ajutorul tău întotdeauna. Un sfat al unui bătrân dascăl de citire: mai lasă logaritmii să se odihnească, necunoscutele să-și găsească singure identitatea, iar tu să ai grijă și de Omul din tine, nu doar de profesoara de matematică! De ce? Viața ni se dă doar o dată, e păcat s-o petrecem tot calculând-calculând și, în final, să egalăm cu zero munca! Meriți o cunună de lauri pentru modul în care onorezi statutul de OM, mamă și de DASCĂL EMBLEMATIC DE „ARMETICĂ”! ÎȚI DORESC CA BUCURIILE SĂ MAI VINĂ ȘI ÎN CASA TA, ȘI PENTRU OMUL SORINA HAIDUC !!!

Pentru toate acestea, prețuirea superlativă a unui bătrân dascăl de citire și simțire românească, ce semnează,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI STELA IONIȚĂ, PROFESOARĂ DE ROMÂNĂ-LATINĂ, PENSIONARĂ

Stimată colegă,

După părerea mea, tu ești printre primele colege din liceu care merită să primească din partea mea drept dar spiritual noua carte „Gânduri botezate și cântecele vârstelor”. De ce? Motivele sunt mai multe. Mi-ai fost un an elevă, ne-am reîntâlnit peste ani în aceeași catedră la colegiu, ai fost cea care m-a îndemnat în mod convingător să scriu, mi-ai luat un amplu interviu la o cifră aniversară din viața mea, mi-ai prefațat primul volum – „Gânduri nebotezate”.  În dedicația aceasta nu mă voi referi deloc la bogata ta activitate pe tărâm publicistic, la traducerile pe care le-ai făcut, ori la creațiile proprii. Îți voi destăinui gândurile mele despre dascălul Stela Ioniță. În viziunea mea, tu ai ceea ce are esențial un dascăl de literatură – o vastă și variată cultură generală, condiție esențială a celui de această specialitate. Mai mult, tu scrii și despre cărți, ai condus și un cerc original de prezentare de carte, concepi breviare etc. Un astfel de profesor nu poate decât să fie pentru elevii săi, un adevărat model de om dăruit literaturii și în măsură să cultive și elevilor pasiunea ei pentru carte. Toată stima și prețuirea mea pentru acest stil ce definește modul tău de a fi la catedră, un intelectual într-o instituție școlară. Pentru toate, te felicit și îți doresc să nu ți se ofilească pasiunea ta pentru tot ceea ce faci!

Cu întreaga mea considerație,

Octavian Guțu

 

***

FAMILIEI ELENA ȘI GAVRIL ISPAS,

PROFESORI-INGINERI DE SPECIALITATE, PENSIONARI

 

Dragii mei prieteni,

Da, pentru mine, asta sunteți voi! De ce? Pentru că nu pot fi prieten decât cu oameni ca voi, adică cu cei care înainte de a fi orice, sunt oameni! Voi ați merita azi un film cu titlul „Trei flori și un singur grădinar”. Cine-i el? Deopotrivă, Elena și Gavril. Meritați să trăiți măcar pentru aceasta. Aș fi total nedrept și incomplet dacă nu v-aș mărturisi și alte apecte ce fac obiectul gândurilor mele prețuitoare pentru vecie ce le am pentru voi. Prin activitatea de la catedră, ați scos din anonimat desciplinele tehnologice ale profilului mecanică. Nu știu cui să mulțumesc că am avut prilejul de a vă angaja. Aveți și har didactic, nu numai ingineresc. Toți elevii v-au apreciat, precum și colegii din colectivul profesoral. Oameni de cuvânt, populari, sinceri și altruiști. N-aș putea spune la ce nu vă pricepeți amândoi, de parcă ați fost născuți de aceeași mamă!

Dumnezeu să vă binecuvânteze anii de pensie alături de cei dragi!

            Cu veche, dar nu învechită prietenie,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI SILVANA JURCĂU, PROFESOARĂ DE LIMBA ENGLEZĂ

Dragă vecină și prietenă,

Pentru mine un om care renunță la avere și funcții pentru a nu părăsi

locurile natale, este unul demn de toate laudele. În zilele noastre, tu ești o adevărată „mamă eroină!” Și pentru aceasta meriți prețuirea mea și a oamenilor în general. Mi-ai fost o bună vecină în cancelarie, un om discret, generos și „cuminte”. Îți mulțumesc și n-am uitat.

Iubească-te binele, iar norocul să nu te ocolească!

Cu gând botezat,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI KOVACS ANNA,

PROFESOARĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PENSIONARĂ

Stimată colegă,

Oferindu-ți cu drag cartea mea, îți ofer în completare și câteva gânduri prețuitoare ce nu se găsesc în ea. S-au adunat multe și asemenea opinii colegiale și umane pe care ți le fac cunoscute abia acum, când și tu ai ajuns la vârsta fără gânduri profesionale! N-am uitat că ai fost o elevă eminentă la literatură, una și cu talent scriitoricesc, pe care eu l-am folosit într-un „Anuar” al liceului. Peste ani ai ajuns profesoară de română la colegiul de azi, de unde te-ai și pensionat. Am colaborat bine în catedră, erai persoana competentă ce spunea deschis lucrurilor pe nume. În comisiile de examen, erai exigentă, dar obiectivă, principială. Întotdeauna ai rămas consecventă principiilor tale. Mă bucuram că-mi citeai ce scriam în ultimii ani și mă întrebai despre ce mai scriu. Te-am admirat pentru modul „bărbătesc” de-a trece peste nu puținele probleme de sănătate pe care le-ai avut. La ore te-ai preocupat de a promova noul care-l stimulează pe elev și-l face să iubească literatura. M-ai făcut să mă apropii și eu de Internet, atât de mult mi-l lăudai la ședințe, încât m-ai făcut curios și, după ce l-am descoperit, ți-am dat dreptate! N-am inventat și n-am falsificat nimic din ce ți-am mărturisit azi! Mărturisirile le închei spunându-ți că m-aș bucura să aflu că anii de pensie îți sunt așa cum ți i-ai dorit!

Cu prețuire umană și profesională,

Octavian Guțu

***

 DOMNULUI KADAR Béla, PROFESOR DE MATEMATICĂ, PENSIONAR

Dragă Béla,

Cu întârziere, îți trimit un nou volum scris de mine. O fac cu bucuria de a putea să completez darul cu câteva aspecte prin care tu ai rămas veșnic, deci pe lungă durată, în amintirile și sufletul meu. Te-am cunoscut în anii de liceu, mi-ai fost șef de meditație la internat. Cum ai fost atunci, prin anii 1960, așa te regăsesc și azi. Cum anume? Un om modest, tot timpul vesel, cu simț al umorului, un coleg cu toți ce sunt în anturajul tău. Ai fost un model, un real exemplu de ce înseamnă un om care iubește ordinea și ceea ce promite sau spune. Ai devenit profesor de matematică. În perioada 1990-2009 am fost colegi la actualul CNSB. Atunci am pătruns în esența gândirii tale de profesor și de om matur. La un om tu prețuiești cel mai mult să nu se considere deasupra celorlalți. Ești religios, dar crezi că religiile au fost create de oameni cu interes politic. O deviză a vieții tale, pe care am apreciat-o mult, a fost nu de-a fi considerat un om mare, ci ai dorit să fii considerat OM. Îți pare rău că titlul de dascăl s-a devalorizat, de aceea tinerii nu mai sunt motivați pentru această carieră. Subscriu la ceea ce crezi despre tinerii de azi, cei care pretind peste meritul lor, azi în școală, mâine în stradă… Ești un om original și prin viziunea total aparte ce-o ai despre conceptul de om fericit. Pentru tine greutățile au fost izvor de fericire încă din copilărie, întrucât crezi că un copil mereu fericit, nici nu are termen de comparație pentru a ști ce-i viața! Pentru mine ai fost unicat și în maniera de a preda matematica. Veneai la școală cu mâinile în buzunar, intrai în cancelarie și aduceai cu tine un om bucuros ce venea să facă ceva ce-i place! Predai matematica zâmbind elevilor, o sursă a marelui respect ce-l aveau elevii pentru tine și nu doar ei. Ți-am enumerat doar câteva aspecte prin care ai rămas în gândurile prețuitoare și în rândul prietenilor pur și simplu.

Să-ți dea Dumnezeu liniștea care să-ți bucure anii vârstei a treia!

Cu admirație prietenească,

Octavian Guțu

***

DOMNULUI KOVACS ISTVAN,

PROFESOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ, DIRECTOR ADJUNCT AL COLEGIULUI

Stimate domnule director adjunct,

Oferindu-ți acest dar spiritual, profit de ocazie pentru a-ți face cunoscute câteva păreri ale mele despre persoana ta ca om, profesor și director. O fac abia acum, n-am vrut cât am mai avut ore să fie interpretate altfel. Acum ele sunt opinii necondiționate, cele ce trebuie să primeze. Omul Istvan a moștenit ceea ce a fost mai bun de la tatăl său: corect, comunicativ, om de cuvânt, de caracter. Profesor de sport, precum ambii săi părinți, te-ai făcut cunoscut ca un om dăruit profesiei, cu dragoste pentri elevi și meserie. Ai fost promovat la CNSB ca director adjunct de câțiva ani, deși erai nou-venit în unitate. Nimeni nu te-a contestat în unitate sau în oraș. Era o dovadă a calității incontestabile cu care ești înzestrat și din care eu am nominalizat doar câteva. M-am bucurat în ultimii mei ani la catedră de sprijinul și înțelegerea preoblemelor cu care mă confruntam. Îți mulțumesc și acum. Ești omniprezent în colegiu, operativ și eficient, bun organizator și un bun coleg cu profesorii.

Îți doresc să ți se împlinească dorințele și sănătatea să nu-și epuizeze puterea din organismul tău atletic și viguros.

Cu recunoștință și mulțumiri,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI CARMEN LĂPĂDAT, PROFESOARĂ DE LIMBA ENGLEZĂ

Dragă Carmen,

Eu sunt pentru tine ca un părinte spiritual. De ce? M-ai ascultat la timp în

privința titularizării – optând pentru engleză și nu pentru română. Te-am admirat pentru modul în care ai știut să treci peste toate necazurile pe care le-ai avut, păstrându-ți verticalitatea și demnitatea. Ai fost printre colegii care în ultimi ani de muncă mă încurajai. Îți mulțumesc și acum. De-acum vom vorbi numai când îmi vei citi cartea. Ți-o ofer cu mult drag și prețuire. Timpul să nu te schimbe, așa cum nici necazurile nu au putut-o face!

Cu neuitată colegialitate,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI LILIANA PAȘCA, PROFESOARĂ DE BIOLOGIE

M-am bucurat că am avut câțiva ani prilejul de a vă avea colegă. Prin venirea Dumneavoastră în instituție, a crescut prestigiul nu numai al biologiei, dar și al multor activități extrașcolare. În doar puținii ani, ați îmbogățit palmaresul premiilor județene și naționale, ați scris, în taină, și o carte de specialitate cu aspecte metodice pe care le-ați experimentat cu succes. Am avut multe discuții care pentru mine au fost binefăcătoare, m-ați făcut să vă pot mărturisi din multele probleme personale avute în acei ani în care necazurile m-au încercat. Mulțumiri și recunoștință! Sunteți prețuită nu numai ca o eminentă profesoară, ci și ca un om de mare caracter!

Dumnezeu să vă aibă în grijă, alături de frumoasa și prețuita familie!

Cu plăcută aducere aminte,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI RAMONA POP, PSIHOLOG ȘCOLAR

 Când într-o instituție vine un fost elev ca profesor și psiholog, acesta are și menirea de a vitaliza colectivul didactic. Tu, Ramona, ai realizat cu succes acest dublu rol, fapt pentru care ai din partea mea cuvenita prețuire!

Să-ți trăiască cei doi FEȚI-FRUMOȘI cărora le-ai dat viață și educație!

Cu sinceritate,

Octavian Guțu

***

 DOAMNEI IOANA SÂRCA, PROFESOARĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Ioana, tu te numeri printre foștii elevi de elită care îmi continuați activitatea. Bucuria este cu atât mai mare cu cât și la catedră ai confirmat că pasiunea pentru literatura română n-a fost un simplu hobby. A mărturisit-o inclusiv Marcel Lucaciu, inspectorul de specialitate. Prin căsătorie, un timp ai funcționat la Zalău. Ai revenit la școala „mamă”, chiar dacă pentru aceasta faci naveta zilnică. Ești pilduitoare și în acest sens și te felicit cu toată sinceritatea mea necondiționată. În semn concret de prețuire, îți ofer gândurile mele pentru ca citindu-le să nu dai uitării anii de liceu. Eu v-am educat și format în spiritul acestor reflecții, izvorâte dintr-o viață trăită cu bunele și relele ei.

Aș vrea să-ți urmeze frumosul tău parcurs existențial și cei la care le-ai dat viață!

Cu prețuirea ce am avut-o de-a lungul anilor,

Octavian Guțu.

***

DOAMNEI SZILAGY ERZSEBET,

PROFESOARĂ DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ

Stimată colegă,

Oferindu-ți în dar o carte a mea, am ocazia de a-ți mărturisi câteva gânduri și sentimente de prețuire pentru tine, pe care nu ți le-am transmis niciodată, deși am fost colegi în unitate mai mulți ani. În ei am avut ocazia să te cunosc ca o profesoară-dirigintă, la o clasă la care predam și ca director adjunct al colegiului. Întotdeauna ne-am înțeles ca doi colegi ce se respectă reciproc. Mi-ai făcut, în ultimii ani de activitate plata cu ora, un orar adecvat, precum te-am rugat s-o faci. Îți zic mulțam și acum, cum am făcut-o și atunci. Din dialogurile avute mi-am dat seama că ești și o prețuitoare a textelor culturale de calitate, că te interesează și literatura. Pentru un matematician este un merit deosebit și un semn concret că ești un intelectual autentic, un om multilateral, aspect esențial pentru un profesor bun. Ai făcut o bună impresie ca director adjunct al colegiului. Ai talent și spirit organizatoric deosebit, semn al unei judecăți profunde, logice și practice. Ți-ai exercitat funcția, care nu te-a schimbat deloc, cu multă diplomație, cu mult tact și discreție.

Dumnezeu să-ți țină în vigoare mulți ani alesele virtuți remarcate de mine și altele pe care le ai, dar eu nu le știu.

Să te iubească binele și ce-i plăcut omului pe pământ!

Cu multe gânduri bune,

Octavian Guțu

***

DOMNULUI SZABO ȘTEFAN, PROFESOR DE CHIMIE, FOST DIRECTOR ADJUNCT AL COLEGIULUI, IAR APOI INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL ADJUNCT, PENSIONAR

 Prețuite coleg,

Cu multă întârziere îți ofer o carte a mea, prilej de a-mi cere scuze pentru aceasta, dar mai ales să-ți fac cunoscute câteva gânduri și sentimente pe care le-am avut și le am pentru tine. Fără să te cunosc direct, am fost cel care te-am adus de la Șamșud în liceu ca profesor de chimie. Aveai o misiune dificilă, îi urmai unui profesor excelent – Pap Loți, transferat la Oradea. În scurt timp, te-ai încadrat bine în colectiv. Te-am asistat la ore. Ca dascăl de chimie, efectiv din primele ore m-ai impresionat foarte plăcut. Prin ce? Prin multe aspecte – o pregătire impecabilă, o dăruire în oră rar întâlnită, un mod deosebit de logic în actul de predare, și, mai ales, caracterul practic al celor abordate în lecție. Ai ajuns peste ani director adjunct al liceului. Și această funcție ți s-a potrivit. Om harnic, bun gospodar și organizator, exigent, neobosit, bun comunicator cu colegii etc., etc. Ai fost, pe urmă, promovat la Inspectoratul Școlar Județean Sălaj. Ai fost mulți ani în acastă funcție, în care ai introdus un stil de muncă modern, operativ. Ai rămas, în toți acești ani, tu, același prieten sincer cu mine. Pentru toate acestea și multe altele, eu te felicit și mă bucur că am avut ocazia să lucrez cu tine.

Să ai parte de ani liniștiți de pensie și de sănătate!

Cu bucuria faptului de-a te fi cunoscut,

Octavian Guțu

***

 DOAMNEI OANA ȚIGLEA, PROFESOARĂ DE MATEMATICĂ

Stimată colegă,

Venirea ta în colectivul instituției a însemnat nu numai întinerirea lui, ci și o înfrumusețare nu neapărat prin calitățile tale fizice admirabile, ci și prin modul elegant în care te porți discret și liniștit între colegi. Rămâi tu, o profesoară apreciată și de elevi, și un om căruia îi doresc ca timpul să nu-i ofilească pofta de viață, bucuria de a fi. Ai avut de la cine moșteni buchetul de vituți pe care orice om și le-ar dori.

Cu prețuirea unui bătrân dascăl,

Octavian Guțu

***

DOAMNEI OTILIA VASIL, PROFESOARĂ DE INFORMATICĂ

Pentru mine ai fost o colegă dintre cele care în ultimii mei ani de activitate mi-a acordat atenția cuvenită și pentru care îți mulțumesc. Faptul nu m-a surprins întrucât ți-am cunoscut părinții încă din anul în care s-au căsătorit. Oameni care  te-au crescut în spiritul și respectul pentru semeni, al lucrului bine făcut, al deschiderii spre cei cu care îți desfășori activitatea. Prin tine, instituția a câștigat un dascăl dăruit școlii, competent și prețuit și de către elevi. Îți ofer acest dar spiritual și din dorința de a nu trece în umbra uitării anii bunei noastre colaborări. Sănătatea și norocul să nu te părăsească nicicând!

Cu un călduros mulțam fain,

Octavian Guțu

***

FOȘTI COLEGI ÎN GÂNDURILE MELE BOTEZATE

BEREK ALIZ: „Cumințenia pământului” în ipostază didactică.

BEREK ȘTEFAN:  Când din sport îți faci un mod de a fi, împlinirile îți vin în sprijin.

SANDA CHIRICĂ: Fără umor, viața e searbădă.

GABRIELA DOMUȚA: Când a putea dă mâna cu a vrea, inteligența devine far.

LUCIA FIȚ:  Și tăcând, poți spune multe.

EMILIA GEIGER: A trăit viața pentru frumosul din ea.

SORINA HAIDUC: Un magician al cifrelor.

IONIȚĂ STELA: Dăruindu-te și școlii, scrisului, cititului, descoperi și alte bucurii de vecie ale vieții.

FAMILIA ISPAS: Cum simți că trăiești dacă nu faci nimic?

JURCĂU SILVANA: Omul poartă în el și chipul orașului natal.

KOVACS ANNA:  Internetul, mon amour!

KADAR Béla: Când predai ce-ți place, nu ai nevoie de manual.

CARMEN LĂPĂDAT: Ce trăiești, nu se află în cărți, ci în fața ta.

LILIANA PAȘCA: Prin ce fac, mă exprim pe mine.

RAMONA POP: Ca să te cunoști, uită-te mai întâi în sufletul tău.

IOANA SÂRCA: Mă simt acasă doar în școala mea.

SZILAGY ERZSEBET: Cine are doar un hobby, e un om sărac.

SZABO ȘTEFAN: Când nu pot demonstra ceva, înseamnă că nu știu despre ce vorbesc.

KOVACS ISTVAN: Exist doar când fac ceva.

OANA ȚIGLEA: De-ți place matematica, găsești poezie și-n ea.

OTILIA VASIL: Doar când vorbesc cu oamenii, mă simt alături de ei.