Carte: „Colectivizarea agriculturii în Sălaj. Contribuții documentare (1949-1962)”

Autorii – dr. Marin Pop, șef secție în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zală și drd. Daniel-Victor Săbăceag, inspector superior în cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Sălaj aduc în fața celor interesați un volum despre istoria colectivizării în Sălaj, o lucrare apărută recent la Editura Mega din Cluj-Napoca și la Editura Porolissum (editura Muzeului Județean de Istorie și Artă-Zalău). „Demersul nostru științific are la bază documente arhivistice din patrimoniul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Sălaj. Lor li se adaugă documente descoperite la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București, care fac referire la confiscarea proprietăților familiei Maniu, precum și o serie de  articole apărute în presa sălăjeană a anilor ’50. Considerăm că volumul poate constitui un instrument util studenților, profesorilor, cercetătorilor științifici și tuturor celor care doresc să aprofundeze tema colectivizării forțate a agriculturii în Sălaj. Chiar dacă documentele și articolele de presă reprezintă poziția oficială a regimului comunist, din analiza lor transpare realitatea: țăranul român nu a fost de acord cu colectivizarea agriculturii, dar sub presiunea fizică și psihică a reprezentanților regimului au cedat, în cele din urmă. Colectivizarea agriculturii a reprezentat ultima, cea mai complexă și de durată etapă a comunizării României, desfășurată în intervalul cronologic 1949-1962, în fapt sfârșitul satului interbelic și a sistemului său de valori tradiționale. O altă consecință a cooperativizării forțate a agriculturii a fost exodul populației rurale spre orașe, ceea ce a dus, în timp, la fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural, care are repercursiuni grave asupra satelor românești din ziua de azi”, precizează autorii. Cartea poate fi achiziționată de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, strada Unirii nr. 9.

 

Alte articole

3 Thoughts to “Carte: „Colectivizarea agriculturii în Sălaj. Contribuții documentare (1949-1962)””

  1. Democrație = sate depopulate

    Colectivizarea a fost un fenomen benefic pt societate azi, democrații încearcă zadarnic să-l realizeze. A fost el forțat da, nu ca la americani, acolo, marile ferme au fost realizate cu arma în mâna. Cel care a rămas în picioare a luat pământul și femeia împușcatului !

  2. cc

    Domnul/doamna comunist(a) daca ai fost direct beneficiar al acestei tragedi la nivel national, pentru ca da multi inumani se catara si acum folosind ca scari capetele sarmanilor, asta nu inseamna ca ce-ai scris mai sus nu e o minciuna dureroasa. Bunicii mei au trait aceasta tragedie in mod cumplit, au fost izgoniti efectiv din casele lor dupa ce le-a fost confiscate toate animalele, carutele si sculele de lucrat pamantul fiind considerati chiaburi pentru ca aveau vreo 2 sau 3 cai, porci, 2-3 vite si niste amarate de oi si le-au dat dreptul sa-si construiasca o alta casa la marginea satului. Daca acest lucru a fost benefic pentru societate , desi ma indoiesc, atunci nu pot sa zic decat Margaret Thatcher „Nu exista societate, exista doar indivizi, barbati si femei si familii”. Daca exemplul meu nu te-a convins citeste, este atata lectura despre acest subiect ce te va face sa-ti schimbi parerea. Iti recomand Paula Goma volumul copilariei sale din satele de pe langa Sibiu si sper ca vei intelege cum „societatea” comunista a distrus satul interbelic. In orice caz sa-ti fie rusine ca ai scris ce ai scris mai sus…

  3. Anonim

    Scuze pentru incosecventa gramaticala de mai sus dar am scris la cald nevenindu-mi sa cred ca mai exista oameni care pot sa scoata capul din propriile lor realitati de bunastare colectiva (aici includ bugetarii de azi, functionarii, politrucii si lingatorii lor si orice breasla de oameni beneficiari de privilegii pe „sudoarea” celorlalti ) indicand fara echivoc ca ASA !!! trebuie sa stea lucrurile intr-o „societate” utopica pentru ei distopica pentru noi. Dezamagitor 🙁

Leave a Comment