75 de ani la moartea lui Valentin Coposu, tatăl marelui om politic Corneliu Coposu şi personalitate marcantă a Sălajului

Protopopul Valentin Coposu, tatăl Seniorului, a trecut în eternitate în urmă cu 75 de ani, în 28 iulie 1941, la doar 54 de ani. Istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, precizează într-o lucrare publicată în revista Caiete Silvane, că problemele de sănătate ale protopopului au apărut în ultimul an al vieţii sale, din cauza necazurilor care s-au abătut asupra familiei Coposu. Astfel, după 30 de ani petrecuţi în localitatea sălăjeană Bobota, Valentin Coposu s-a văzut nevoit să părăsească satul, întrucât figura pe lista neagră a autorităţilor maghiare, ca semnatar al Marii Uniri. “Dovadă este faptul că la intrarea în sat, trupele horthyste au întrebat unde stă preotul Coposu. Din fericire, familia Coposu părăsise localitatea cu o zi înainte, în 5 septembrie 1940”, susţine Marin Pop. Potrivit acestuia, Iuliu Maniu a aflat despre listele negre pe care le întocmeau autoritățile maghiare și pe care trebuia să le ducă la îndeplinire trupele horthyste şi a ajutat familia protopopului să se refugieze la Blaj.

Născut în 1 noiembrie 1886, în localitatea sălăjeană Cioara, protopopul Valentin Coposu s-a remarcat drept una dintre personalităţile marcante ale Sălajului. În 1909 a devenit preot în Bobota, în acelaşi an căsătorindu-se cu Aurelia Anceanu, cu care a avut şase copii: pe Cornelia, Corneliu, Mircea Flaviu, Doina, Flavia şi Rodica.

Întemniţat pentru „trădare de patrie”

Valentin Coposu a fost ales, în 1918, deputat al cercului electoral Şimleu Silvaniei, pentru a merge la Alba Iulia să voteze Unirea. Istoricul sălăjean susţine că după fixarea liniei demarcaţionale în judeţ, populaţia românească rămasă în afara ei a trăit câteva luni sub teroarea instaurată de bandele maghiare bolşevizate. Valentin Coposu şi alţi fruntaşi politici ai românilor din zona Şimleului au fost arestaţi şi acuzaţi de „trădare de patrie”, fiind întemniţaţi, mai întâi la Şimleu, apoi la Nyregyhaza şi Budapesta.

Lotul de ostatici sălăjeni a fost transportat de la Carei, prin Debrecen, ajungând la Nyregyhaza. De acolo, au fost transportaţi la Budapesta. “Din lotul de ostatici făcea parte şi mama lui Iuliu Maniu, care a fost arestată împreună cu familia sa. Aflând acest lucru, Iuliu Maniu la luat ostatic pe Kohn Moric, tatăl lui Bela Kun – cel care a instaurat în Ungaria un govern bolşevic – şi l-a internat într-un hotel din Făgăraş. După lungi tratative, la cel mai înalt nivel, deoarece a intervenit şi primul ministru Ion I.C. Brătianu, s-a ajuns la un schimb de ostatici, care a avut loc la Tiszafured, în 23 mai 1919”, subliniază Pop.

Reîntors în Bobota, preotul Valentin Coposu s-a implicat în reorganizarea despărţământului Astrei, din Şimleu, a devenit membru al Biroului electoral central Sălaj şi membru marcant al Partidului Național Român. A ajuns protopop al tractului Şamşud şi apoi Supur, preşedintele plasei Supur a PNŢ, dar şi membru al Ligii Antirevizioniste, consilier judeţean,

După ce s-a refugiat din Bobota, la Blaj, tatăl Seniorului a fost numit preot la Coslariu, unde, susţine Marin Pop, intr-un singur an a ridicat o noua biserică în roşu.

Ultima dorinţă: să fie îngropat la Bobota

Ultima dorință testamentară a protopopului a fost aceea de a fi îngropat în “ţintirimul” bisericii din Bobota, alături de şase membri ai familiei. Acest lucru nu a fost, însă, posibil, întrucât din cauza vitregiei vremurilor, familia nu a revenit în satul sălăjean.

Potrivit reprezentantului Muzeului Judeţean, în 2008, cele două surori ale lui Corneliu Coposu care mai sunt în viaţă, au decis să ducă osemintele tatălui lor, de la Coşlariu, lângă Blaj, în Cimitirul Bellu din Bucureşti, „ca să aibă cineva să-i aprindă o lumânare și să spună o rugăciune”.

Alte articole

Leave a Comment