Categorie: Editorial

Daniel Săuca Suntem în plină campanie electorală (chiar dacă nu a început oficial). Se spun vrute și nevrute. Lucruri importante sau mai puțin importante. Un text recent semnat de Matei Vișniec (a fost de curând la Zalău, unde a vorbit și despre viitorul Culturii) în „Observator cultural” mi-a atras atenția. Și pentru că e campanie electorală. Matei Vișniec: „Are clasa politică românească o viziune privind dezvoltarea culturală și viitorul culturii? Sunt multe inițiative importante în România, unele reușesc, dar multe se lovesc de lipsa unor bugete adecvate. Dar dacă ne-am…

Cornel Codiţă Într-un an în care sunt scoase la bătaie mandatele de huzur pe banii altora, în Parlamentul UE de la Bruxelles; de huzur şi afaceri albe pe bani negri şi invers, în Parlamentul de la Bucureşti; de „Paşă-Bulibaşă la Cotroceni”, pe banii proştilor ăi mulţi, te-ai fi aşteptat să fie ceva comoţie electorală. Dezbateri, voci, controverse, propuneri, agende mai mult sau mai puţin închegate de guvernare, surprize-surprize, cu sau fără Andreea Marin, mă rog să fie ceva agitaţie. Când colo, o imensă torpoare domină scena noastră politică. Adevărat, e…

Daniel Mureşan Început de an școlar, entuziasm, emoții, uneori teamă. Cei mai mulți copii, cu ghiozdanul burdușit de rechizite, așteaptă reîntâlnirea cu colegii. Dar, pentru copiii cu greutăți familiale, clopoțelul va suna altfel. Pentru ei, școala nu este un loc de învățare și dobândire de cunoștințe noi, este un teren unde trebuie să reziste zilnic, apăsați de ghiozdanul cu vise neîmplinite. În comunitățile sărace, e mare lucru că merg copiii la școală. Nu au ei telefoane și haine de fițe, dar poate că au speranțe și vise. Mergând la școală,…

Daniel Săuca Citesc, încă mai citesc, ce se scrie, postează în „media” de la noi (evident, cât pot, omenește vorbind). Și nu încetez să mă minunez de spectacol. Să ne înțelegem: de ceva vreme, „media” nu înseamnă doar ceea ce știam, adică ziare, reviste, posturi radio-tv „tradiționale”. Azi, „mass-media” e aproape orice mijloc de comunicare în masă. Destul de probabil, „online”-ul bate cam tot (în privința audienței), dar nu asta vreau să vă atrag atenția astăzi. Ci despre debandada globală a comunicării publice. Poate, „conspiraționiștii” ar spune că nu e…

Cornel Codiţă Nouă sute de zile şi nopţi de distrugere, oameni aruncaţi brutal în braţele morţii de stăpânii statelor moderne, adevăraţi proprietari de sclavi cu drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor lor. Mii, sute de mii de suflete lovite de o soartă care se exprimă prin suflul ucigaş al bombelor, obuzelor, al rachetelor şi dronelor, adevărate „minuni” tehnologice perfecţionate de înflorirea fără precedent a geniului ştiinţific al ultimelor două secole. Oameni, gospodării, comunităţi întregi bejenite, milioane de fire de viaţă rupte, aruncate în voia sorţii, la cheremeul întâmplării…

Daniel Mureşan Este aproape imposibil pentru un alegător conștient să pună ștampila la prezidențiale cu responsabilitate pe unul dintre candidații tributari încrengăturii de politruci ce reprezintă fauna politicii românești. Niciun partid nu are o doctrină clară, o poziție asumată asupra gravelor probleme sociale din țară. Invariabil, formațiunile politice se adresează păturii sărace a patriei, pensionarilor ce trăiesc de pe o zi pe alta sau întreprinzătorilor ce luptă pentru supraviețuirea firmelor, ademenindu-i cu oferte ispititoare, cu minciuni spuse pe un ton mieros. De data aceasta, oferta pentru prezidențiale este de tot…

Daniel Săuca Noi și noi fragmente din haosul românesc: „Primarul Timișoarei: Sunt siderat și înfuriat. Aproape toți medicii de la chirurgie oncologică din Spitalul Municipal sunt acuzați că au luat șpagă” (hotnews.ro). Și voi sunteți furioși? Oare așa e în toate spitalele de stat? Hai că nu e totul pierdut. Suntem și noi fruntași la ceva: „România este țara din UE cu cele mai multe pisici pe gospodărie și pe locul 3 la câini” (g4media.ro). Interesant: „Populația de pisici din România a crescut considerabil în ultimii ani și a atins…

Daniel Mureşan Într-unul din eseurile sale, filozoful Ralph Waldo Emerson spunea: „Nimic nu uimeşte oamenii atât de mult ca bunul-simţ şi conduita simplă”. Da, frumoase cuvinte, însă spuse acum un secol și jumătate. Dacă transcedentalul american ar trăi azi, probabil că ar avea altă părere. Acum bunul-simț dispare cu rapiditate din societate, hoția, ignoranța sau minciuna luând locul valorilor validate de secole. Nu consider trecutul ca o culme a omenirii, dar cu prezentul mi-e cam rușine. Eu am crescut într-o casă în care nu se înjura sau arunca cu vorbe…