Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: Monilinia laxa, Monilinia fructigena (monilioză), Polystigma rubrum (pătarea roșie a frunzelor de prun), Coryneum beijerinckii (ciuruirea frunzelor) și dăunători: Laspeyresia funebrana (Gen. II, viermele prunelor).
Monilinia laxa, Monilinia fructigena (monilioză) – ciuperca se transmite, de la un an la altul, prin conidii și miceliu de rezistență în scoarța ramurilor și în fructele mumifiate. În anii cu primăveri ploioase și răcoroase atacul acestei specii poate lua aspecte foarte grave, ramurile cu frunze și flori veștejindu-se în număr foarte mare. Atacul pe flori și frunze se aseamănă cu efectul înghețului târziu de primăvară, cu aspect opărit, dar în cazul moniliozei printre florile atacate se găsesc și sănătoase. Frunzele atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie. Fructele pot fi afectate, în toate fazele de dezvoltare, mai frecvent în perioada maturizării. Fructele tinere atacate se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele verzi sau în curs de maturizare, la locul de producere a infecției, apare o pată brună, care crește treptat și în condiții favorabile, se poate extinde asupra întregului fruct. La suprafața fructelor atacate, ciuperca determină apariția unor pustule mici pe care se formează conidioforii și conidiile. Fructele atacate se lipesc unele de altele din cauza sucului zaharat care se scurge, prin perforările produse epidermei de sporodochii, se mumifiază și frecvent rămân atârnate în pom pe timpul iernii.
Polystigma rubrum (pătarea roșie a frunzelor de prun) – ciuperca iernează sub formă de peritecii. Infecțiile primare sunt făcute de ascosporii formați primăvara, care în condiții de umiditate, sunt proiectați afară din asce și ajung pe frunze. În timpul vegetației, după apariția infecțiilor primare, ciuperca se răspândește prin picnosporii antrenați de insecte și apă de ploaie, de pe frunzele bolnave pe cele sănătoase. Pe frunze, se constată pete inelare izolate sau unite, fără un contur delimitat. La unele soiuri, aceste pete au o culoare verde- gălbuie, la altele au o culoare galbenă- arămie. La atacuri puternice, frunzele soiurilor sensibile pot fi acoperite complet cu pete roșii acestea putând cădea în masă, maturizarea fructelor și a lemnului având de suferit, fiind împiedicată și diferențierea mugurilor floriferi, cu repercursiuni asupra producției din anul următor.
Coryneum beijerinckii (ciuruirea frunzelor) – ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu în mugurii sau scoarța ramurilor atacate.
Infecțiile sunt favorizate de prezența leziunilor pe scoarța ramurilor. Atacul se manifestă pe lăstarii tineri, frunze și fruct Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucat duce la uscarea și degarnisirea pomilor.
Laspeyresia funebrana (Gen. II, viermele prunelor) – dăunătorul are două generații pe an. Iernează în stadiul de larvă într-un cocon mătăsos, sub scoarța exfoliată a pomilor, sau pe sub frunzele căzute. Transformarea larvelor în pupe are loc primăvara, când temperatura medie zilnică depășește 9ºC. Stadiul de pupă durează 12-18 zile. Zborul adulților se eșalonează timp de 3-4 săptămâni și este nocturn. Împerecherea are loc la 2-5 zile de la data primei apariții. Ouăle sunt depuse pe fructele în formare, pe partea inferioară, în cele mai multe cazuri, spre bază, aproape de peduncul sau spre vârf. Incubația durează 9-18 zile, în funcție de condițiile climatice. După aparitie, larvele rod galerii în pulpa fructelor tinere, acestea având aspect de caverne. Când atacul are loc la suprafața pulpei, apar secreții de clei. Fructele tinere atacate se opresc din creștere, apoi cad. O singură larvă poate distruge 3-4 fructe. Larvele generației a II -a , atacă fructele aflate în diferite faze de coacere, săpând cavități mari în jurul sâmburelui, în care se găsesc resturi de hrană și excremente brune-negricioase. Fructele atacate se recunosc după prezența picăturilor de gomă, se maturizează de timpuriu, apoi cad și putrezesc. Pierderile cele mai mari sunt produse de generația a II-a.
Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare Tr.1, Tr.2 la specia PRUN, în livezile unde s-au realizat următoarele condiții: depunerea pontei.
Tr.1:
1. EXIREL – 0,5 – 0,9 l/ha + MERPAN 80 WDG – 2,0 kg/ha sau
2. CORAGEN – 100 ml/ha + SIGNUM – 0,5 kg/ha sau
3. JACKPOT 2,5 EC – 0,3 – 0,7 l/ha + ORIUS 25 EW – 0,75 – 1 l/ha sau
4. LASER 240 SC – 0,6 l/ha + LUNA EXPERIENCE 400 SC – 0,5 l/ha sau
5. DECIS 25 WG – 0,03 %+ CAPTAN 80 WGD – 0,15% sau
6. AFFIRM OPTI – 2,5 kg/ha + JAVISE 50 WG ( TOP SEN EXTRA – a doua denumire comercială ) – 0,5 kg/ha sau
7. DELTAGRI – 0,25 – 0,3 l/ha + FOLICUR SOLO – 0,75 l/ha sau
8. TRAPER – 0,6 l/ha + BOTREFIN – 0,8-1 kg/ha.
În livezile unde G.A. (gradul de atac) al acarienilor este mai mare de 15% frunze atacate, pentru combatere, se recomandă utilizarea unui produs:
NISSORUN 10 WP – 0,3 kg/ha sau
ORTUS 5 SC – 1,0 l/ha
În livezile unde G.A. (gradul de atac) al păduchelui cenușiu al prunului este mai mare de 15% frunze atacate, pentru combatere, se recomandă utilizarea produsului:
TEPPEKI ( AFINTO ) – 0,012% – 0,014% sau
ALAKAZAM 500 WG – 0,120-0,140 kg/ha. sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Tr.2: se repetă la 6 – 8 zile după primul, dacă sunt temperaturi medii de 20 – 22ºC sau au urmat imediat ploi care au spălat produsele. Dacă timpul este rece după primul tratament, temperaturi medii zilnice de 16-18°C (dar fără ploi), intervalul dintre cele două tratamente va fi de 9-10 zile.
Responsabil Prognoză şi Avertizare, Oficiul Fitosanitar Sălaj – Stana Marius
Stropiri la pruni
