Lipsa sistemelor de irigaţii a pus agricultura Sălajului pe butuci

Soarta agriculturii sălăjene este tot mai des lovită de capriciile naturii, unele fireşti, altele mai puţin normale, însă, de departe, loviturile cele mai mari vin din lipsa unei infrastructuri corespunzătoare, lipsa modernizărilor, din faptul că în 25 de ani am pierdut, pe acest segment, şi ceea ce aveam. Acestora li se adaugă an de an alte şi alte cauze care îi aduc pe oamenii pământului în pragul disperării. Cauza principală a acestor consecinţe pe care le suportăm astăzi, în materie de agricultură este însă alta: lipsa sistemelor de irigaţii de pe suprafe’ele agricole din judeţ. Pământul crapă sub soarele dogoritor iar oamenii asistă disperaţi la dezastre tot mai adânci, cu fiecare an care trece.

La nivel de judeţ au fost însămânţate anul trecut peste 23.000 de hectare de porumb, aproximativ 2.500 de hectare de floarea soarelui şi peste 6.600 de hectare de cartofi, aşa cum reiese din statisticile Direcţiei Agricole sălăjene. Aproape toate aceste culturi au fost afectate de lipsa irigaţiilor. Seceta din lunile de vară a compromis cea mai mare parte din culturile sălajului. Direcţia agricolă raporta anul trecut o situaţie alarmantă; din cele peste 120.000 de hectare cultivate în judeţul nostru, mai mult de 110.000 au fost afectate de năpasta arşiţei. Lipsa sistemelor de irigaţii, ajutoarele tot mai puţine şi greu de obţinut, sărăcia şi neputinţa oamenilor, sunt doar câteva din dezastrele care s-au alăturat secetei şi au făcut că producţia agricolă din Sălaj în anul agricol 2015-2016 să fie îngrijorător de slabă.

Viţa-de-vie a avut o soartă mai bună, cele peste 2.500 de hectare de viţă-de- vie, cultivate de viticultorii sălăjeni nu au suferit distrugeri inseminate, ştiut fiind faptul că  viţa-de -vie suportă mai bine căldura în comparaţie cu alte culturi. Deşi bobul de strugure a fost mai mic în acest an, a acumulat mai mult zahăr acest lucru fiind benefic producţiei de vin. Au fost afectate şi păşunile de fâneţe şi livezile de pomi fructiferi.
Deşi  Sălajul, comparative cu alte judeţe din ţară,  nu este un judeţ agricol, solul având clasele de fertilitate III, IV şi V, adică fertilitate mijlocie, slabă şi foarte slabă, totuşi această ramură reprezintă pentru foarte mulţi sălăjeni, siguranţa zilei de mâine. Efectele dezastruoase ale secetei de anul trecut se resimt acum, când ţara noastră înregistrează deja scăderi semnificative la exportul de cereale în special la porumb. Dacă şi în acest an ne vom confrunta cu aceleaşi fenomene meteo extreme, mai ales în perioada de vară, previziunile pentru anul agricol viitor devin deja încă de pe acum, sumbre.

  Nivel  alarmant de mic al producţiei de cereale

Previziunile specialiştilor în privinţa recoltei de cereale din anul agricol 2015-2016, aşa cum era de altfel, de aşteptat, s-au adeverit. Producţia totală de cereale a Uniunii Europene va scădea în anul agricol 2015-2016 cu 6,9 la sută faţă de anul anterior, până la 306,5 milioane de tone, urmare a unei suprafeţe cultivate inferioare, dar şi a problemelor cu care s-au confruntat fermierii care au plantat porumb, secară şi ovăz, potrivit ultimei prognoze realizată de Comisia Europeană. Dintre marii producători, cea mai afectată este România, pentru care UE prognoza în ianuarie 2016 o scădere de 25,1 la sută, până la 16,8 milioane de tone. Ţara vecină, Ungaria, este pe locul al doilea, cu o scădere a producţiei de 14,6 la sută faţă de anul agricol 2014-2015, urmată de Polonia cu 12,7 la sută şi Italia cu un deficit de  9,1 la sută. Deşi, la nivelul Uniunii Europene, conform estimărilor, producţia va înregistra o creştere de până zece la sută, pentru ţara noastră, graficele sunt în scădere, estimându-se un deficit de producţie de 5 la sută.

 

 

Alte articole

One Thought to “Lipsa sistemelor de irigaţii a pus agricultura Sălajului pe butuci”

  1. iov

    Sa luati lectii de la Berinde din Somes Odorhei si apoi sa vedeti cum se va schimba situaiunea!

Leave a Comment