Este cald, mult prea cald, dar ele pasc liniștite. Problema este că iarba s-a uscat, pășunea este arsă de secetă. Cu toate acestea, ele sunt frumoase, bine îngrijite, iar Debreceni Carol le consideră aur curat, de o puritate rară. Pentru cei mai mulți, aurul este un metal prețios, dar pentru sălăjeanul Carol din satul Aghireș însemnă aproape 20 de exemplare de vaci din rasa Bălțata Românească.
Le crește, le îngrijește, le vorbește, iar animalele îl răsplătesc din plin cu laptele lor gras și sănătos din care soția lui Carol obține brânză, smântână, frișcă și alte bunătăți pe care le vinde la piață.
VIDEO
Scriu despre astfel de oameni simpli în speranța că vom putea învăța ceva de la ei. Sunt tot mai puțini, iar cei care au rămas nu se plâng, lucrează de dimineața până seara, n-au zile libere, n-au sărbători. De ce? Pentru că animalele nu știu de Revelion, Crăciun sau Paști, ele trebuie să mănânce, au nevoie de apă, de îngrijire permanentă. N-am ajuns la Carol întâmplător, m-a dus inginerul Ioan Cherecheș.
Îl rog lunar să mă ducă la sălăjeni simpli, la oameni harnici, buni, pasionați de ceea ce fac. Pentru cei mai mulți, agricultura nu este doar o sursă de venit, ci și o pasiune. Carol își paște văcuțele pe o pășune aflată în apropierea municipiului Zalău. L-am întâlnit în câmp, în miezul zilei, atunci când arșița era mai puternice. Ne-a întâmpinat bucuros că are cu cine să împărtășească din trăirile sale ca mic fermier. A studiat zootehnia pe vremea când se făcea cu adevărat școală. Cu ani în urmă s-a hotărât că este timpul să rămână în agricultură. Deține un efectiv de aproape 20 de vaci din rasa Bălțata Românească pentru că, spune sălăjeanul, sunt adaptate perfect climei de la noi, sunt animale rezistente, iar calitățile lor sunt evidente. Pe bărbat îl ajută fiul său, dar și soția. Muncesc în familie, de dimineața până seara. S-a gândit de multe ori să renunțe, dar n-a făcut-o și nici nu are de gând s-o facă. Știe că animalele nu îl trădează dacă le îngrijește, îi oferă totul.
La fermă sunt și viței, acolo îi îngrijește. E drept, acum este foarte greu din cauza căldurii și a pășunii arse de secetă. Chiar și așa, media cantității de lapte este de aproximativ 18 litri pe zi pentru fiecare vacă. Soția fermierului prelucrează laptele, iar produsele lactate obținute sunt vândute la piață. Nu sunt cantități mari, dar sunt produse simple, de calitate. Curățenia și atenția sunt ingredientele esențiale pentru o relație corectă cu clienții. „Avem clienți și de 30 de ani. Au încredere în noi că le oferim produse corecte. Nu îi dezamăgim pentru că avem nevoie de ei. Trebuie să fie un parteneriat corect”, mi-a spus Carol. I-am urat succes fermierului. Nu l-am ținut la vorbă, avea mult de muncă. Vacile trebuiau adăpate. Bunul meu prieten, inginerul Ioan Cherecheș l-a felicitat pe sălăjean. Ne-am strâns mâna și am plecat. Poate cei de la oraș ar trebui să ne plângem mai puțin că e cald. Să ne uităm la cei din câmp, cei care muncesc acolo indiferent că e arșiță sau ger. Oare cum reușesc, noi de ce nu putem?