Campania agricola de toamna este pe ultima suta de metri. Desi presiunea timpului nu este atat de mare ca in celelalte campanii agricole (de primavara si de recoltat rapita-paioase-mazare), campania agricola de toamna cuprinde cea mai complexa si voluminoasa perioada a activitatilor agricole. In aceasta perioada in agricultura se suprapun lucrari de recoltat (floarea soarelui, porumb, sfecla de zahar, etc) care incheie un an agricol, cu lucrari de infiintare a unor culturi (rapita, orz, grau, etc) si executare ogoare care pregatesc recolta urmatoare.
Nu ne-am propus o analiza a anului agricol 2009-2010, pentru a nu lua painea atator institutii care graviteaza in jurul agriculturii si traiesc din banul public, permitandu-ne sa facem doar doua constatari: 1) Cu toata neimplicarea autoritatilor, in conditiile unor probleme generate de vreme ce au intarziat semanaturile din primavara, tot datorita Celui de Sus, anul 2009-2010 (d.p.d.v al productiilor obtinute) a fost un an bunicel; 2) Preturile tuturor produselor (rapita, grau, floarea soarelui, porumb, etc) au cunoscut o ajustare, fata de anii trecuti, in favoarea producatorilor. Productiile medii de: 2.780kg/ha la grau, 1.589 kg/ha la rapita si 4.000 kg/ha (estimata) la porumb, sunt mult sub nivelurile inregistrate de partenerii si concurentii nostri europeni, si-n orice caz, mult sub potentialul agriculturii romanesti.
Trebuie sa avem in vedere ca micul producator agricol s-a situat sub mediile nationale, productiile de varf inregistrandu-se in unitatile agricole mari, consolidate tehnic si echilibrate economic. Micile exploatatii, ce reprezinta 65% din agricultura romaneasca, reusesc greu sa depaseasca cheltuielile de productie ale anului tocmai incheiat si nu incep (comparativ cu concurenta europeana) din pole position anul agricol urmator.
Pornesc totusi de la un nivel ceva mai bun decat in urma cu un an. // Din majoritatea analizelor care vizeaza perioada urmatoare se poate trage concluzia ca Romania va intra in cele mai dificile noua luni din 1938 incoace. Daca iarna va fi asa de geroasa si lunga cum se prognozeaza, suprapunerea peste o criza economica ce abia acum va fi resimtita din plin de populatie ne va lasa, pana-n primavara, fara pic de vlaga. Poate si fara speranta unui nou inceput!//
Ma voi referi in continuare la productia agricola primara, ceea ce (din punctul meu de vedere) reprezinta baza pe care in Romania trebuie sa se aseze tot ce inseamna agricultura si industrie alimentara. Mi se pare putin interesanta activitatea importatorului de furaje (pe care si noi le producem!) sau, si mai rau, a importatorului de carne. Pentru a descuraja astfel de actiuni, solutia principala este cresterea performantelor agriculturii noastre. In conditiile in care banii vor fi tot mai putini, va trebui sa avem in vedere si sa utilizam toate posibilitatile ce sunt oferite agricultorului, incercand o cat mai eficienta folosire a resurselor financiare destinate productiei agricole. Este bine de stiut si de luat hotarari pentru evitarea depasirii epocii optime de executare a lucrarilor pe diferitele stadii de evolutie a culturilor. Pentru infiintarea culturilor, tratamentele fito-sanitare si recoltare, epoca optima este capitala. Calitatea, soiul si tratamentele semintelor trebuie sa respecte standardele in domeniu si de asemenea sa fie-n concordanta cu parametri fizico-chimici ai solului unde urmeaza sa fie infiintata cultura.
O samanta de calitate, reprezinta prima conditie a nivelului productiei planificate. Despre rotatia culturilor, orice babuta stie cate ceva si, pentru totdeauna, o consider o chestiune rezolvata. Potentialul solului trebuie ajustat cu ingrasaminte in cantitatea si structura recomandata de stadiul de vegetatie al culturii. Nu ne-am aplecat suficient (desi specialisti exista la mai toate unitatile de productie) asupra lucrarilor de corectare a aciditatii solului (sustinute public), sau de afanarea adanca (lucrare de investitii). Fara ogoare de toamna, este o crima sa incepi campania de primavara. Numai asa vom putea ridica nivelul productiilor si vom putea creste profitul pe unitatea de suprafata. De aceea, cred ca este preferabil sa analizam posibilitatea renuntarii la anumite suprafete beneficiind de sumele acordate pentru respectarea bunelor conditii agricole si de mediu (GAEC), decat sa ne dispersam putinele resurse pe intinderi ce nu pot fi sustinute financiar in conditiile respectarii stricte a tehnologiilor. Altfel, rezultatele se vad an de an: productii medii scazute si de calitate sub nivelul cerintelor pietei, care, in prea multe cazuri, nu reusesc sa acopere cheltuielile.//
Inafara de puterile proprii si de increderea in Cel de Sus, agricultorul trebuie sa aiba in vedere decontarea a 1,162 lei/litru de motorina in conditiile HG 408/2010 si a Ord.MADR 126/2010 (de aceste prevederi beneficiaza si zootehnia) si un avans pe care-l poate incasa de la APIA pentru suprafetele cultivate in 2010.
Pentru diferenta pana la totalul drepturilor (SAPS plus plati complementare=131,46 euro/ha.an), probabil ca si-n alti ani, APIA va acorda adeverinte in baza carora, prin combinatii deja functionale, vor putea fi accesate credite de la banci. Sunt de urgentat si celelalte masuri (creditul agricol si subventionarea primelor de asigurare, etc) demarate. Orice guvern trebuie sa-si asume responsabilitatea sustinerii agriculturii, deoarece Cat o fi criza de mare, Tot ne trebuie mancare!