Problemele financiare cu care se confrunta tara noastra musca si din sistemul de invatamant romanesc. La fel si schimbarile din legislatia in domeniul educatiei, in functie de dorintele fiecarui ministru. In timp ce profesorii se lupta pentru drepturile lor salariale promise, ulterior anuntate la reduceri, prin greve si proteste, familiile cu venituri mici, de la tara ori cele in care unul sau ambii parinti sunt someri abia isi pot trimite copiii la scoala sa urmeze cei zece ani de invatamant gratuit. Saracia ii determina pe acestia sa nu isi poata trimite copiii nici macar la liceu.
Abandonul scolar continua sa inregistreze cresteri insemnate in ultimii ani, un fenomen cu urmari grave asupra societatii. Iar politicienilor nici ca le pasa de viata tinerilor si de sansele pe care le au acestia sa razbeasca. O statistica ingrijoratoare arata ca doar un sfert dintre elevii din mediul rural merg la liceu. Astfel ca nu trebuie sa ne mire ca Romania se afla pe ultimul loc din tarile Uniunii Europene in ceea ce priveste procentul adolescentilor cu varsta intre 15 si16 ani care sunt inscrisi in licee sau scoli profesionale. O societate moderna este aceea in care fiecare are cu adevarat sansa sa-si construiasca propriul viitor si ea nu se poate construi in lipsa unei sustineri serioase din partea statului. In Salaj, in primul semestru scolar, cateva sute de copii au renuntat la scoala. Sunt multe familii care-si tin copiii acasa, pentru ca veniturile sunt prea mici sau inexistente, fiind imposibil de atins posibilitatea unui viitor mai bun.
Invatamantul gratuit reprezinta pentru familiile cu venituri mici o provocare. Materialele scolare si uniformele sau hainele de scoala sunt strictul necesar pentru ca parintii sa-si trimita copilul la studii, insa la acestea se adauga o sumedenie de alte cheltuieli cu asigurarea mesei, cu transportul, cu inceputul si sfarsitul de an scolar etc. In realitate, scoala tinde sa devina un lux. Nici nu mai poate fi vorba de o facultate pentru copiii care provin din familiile sarace.
Multi dintre acestia, studenti fiind, se vad nevoiti sa renunte la studii. Pentru a razbi in bancile facultatii, acesta are nevoie de minim 800 de lei lunar, daca elevul sau studentul trebuie sa studieze in alta localitate decat cea de domiciliu. Asta in cazul in care este inscris la o facultate de stat pe locurile de la buget, este cazat la camin si mananca la cantina. Daca insa este pe locurile cu taxa sau la o facultate particulara, daca locuieste in chirie, cheltuielile pornesc de la un minim de 1.500 de lei lunar. Multi copii inteligenti si talentati sunt nevoiti sa renunte la scoala deoarece familiile din care provin nu ii pot sustine financiar. Situatia este si mai grava in mediul rural, acolo unde, pentru a merge la liceu, tinerii ar trebui sa se mute in alta localitate.
Prin nepasarea fata de sistemul de invatamant se reduce an de an sansa spre crearea unui viitor mai bun. Traim astfel intr-o societate care promoveaza nonvalorile, si in care se exporta tinerele talente. S-au dus si vremurile in care statea in picioare proverbul Cine are carte, are parte!. Astfel ca, din inconstienta sau nepasare, cei aflati la putere rapesc, daca nu tuturor tinerilor, atunci cu siguranta majoritatii, orice speranta a tinerilor spre un viitor mai bun, oferind in schimd acea sansa… spre dezastru.