Presa nu este doar despre știri pozitive, frumoase și de laudă, deși pentru mulți ar fi un vis. Când vine vorba de funcționari publici, orice neregulă este atent analizată, iar aspectele care contravin legii sunt, categoric, un subiect de interes public major. Așa este și în cazul demnitarilor, fie ei deputați, senatori ș.a.
Unii se supără și ajung, cumva, să blameze media atunci când aceasta aduce în atenția cetățenilor informații reale. Unul dintre exemplele clare îl reprezintă unul dintre senatorii noștri. Condamnarea este susținută de justiție, nu ne-a plătit nimeni să relatăm ceva ce o instanță de judecată stipulează clar despre un caz care contravine legii.
Cât despre a porni de jos, nimeni nu judecă acest lucru. Dimpotrivă, nimic nu este mai satisfăcător decât să vezi oameni din jur care progresează, fiind o dovadă a muncii. Situația ia alte direcții atunci când ocupăm funcții publice și pare că nu ne cunoaștem pe deplin atribuțiile, printre care se numără și comunicarea deschisă.
Faptul că oficialul a menționat numele ziarului în postarea sa publică, publicație care a redat de-a lungul mandatului informații de interes, ridică o întrebare simplă. Aceste informații puteau fi confirmate sau infirmate de domnia sa. Dar cum?
Deși datele de contact ar trebui să fie publice, inclusiv o adresă a cabinetului senatorial, un număr de telefon etc., acestea nu existau cu luni în urmă. Cât despre știrea legată de condamnare, acesta a fost contactat la data de 9 decembrie și nu a insistat să discute cu presa.
Dacă jurnalismul „acaparat de sistem” ar fi finanțat de „ocultă”, așa cum noile curente politice susțin cu glas puternic, nu am mai suna pe nimeni pentru un punct de vedere.
Despre proiecte? Toate informațiile sunt publice pe platformele Senatului României. Inclusiv moțiunile. Iar una dintre acestea este cea pentru demiterea ministrului Culturii. Senatorul sălăjean a votat moțiunea simplă cu titlul: „Breasla vă vrea afară, domnule ministru. Sunteți o jignire pentru cultura română”, împotriva ministrului culturii András István Demeter.
Toate acestea se regăsesc public, alături de multe altele. Iar faptul că presa scrie despre ele este cât se poate de firesc. Oamenii, atât cei care au votat, cât și cei care au ales să absenteze, trebuie să știe cine îi reprezintă și ce face în Parlament. Este ceva greșit în asta?
Ar merge și propuneri pentru județ, nu doar moțiuni.
Cei care nu au votat nu dau doi bani pe aleșii boborului !
Presa, din păcate, mai ales asta locală, pe alocuri peticită, este după cum bate vântul…
Unii ,,presari” au ajuns să lingă ceea ce până mai ieri spurcau, să laude ceea ce cu vehemență până nu demult au criticat și mai ales, ăia la care fac referință au ajuns să scrie la comandă și pe interes…sau ajung purtători de vorbe și poșeta celor pe care înainte-i criticau.
Ei bine, aia nu e presă, nici club, ci coteț de presă!
Criticii unei anumite părți ai pretinsei prese locale dar și naționale, se cred mari deontologi ai profesiei în mass media minimalizându-i spre excludere din breaslă a acelora care ,,fac poze cu telefonul și care se cred mari jurnaliști” după cum se ,,iesprima” un băiat cu teleobiectivul ,,profi” de un juma de metru sub cioc…
Barba măi nene nu te face filozof și nici ochelarii nu te fac intelectual-am mai spus-o și o repet!
Buni, răi, mai cu talent sau fără, esențialul care trebuie dovedit de către o asa zisă presă și cei care o practică, fie ea și locală, trebuie să dea dovadă de verticalitate și moralitate, de coloană vertebrală fără inserții de muci în ea și fără unduiri dictate de interese meschine.