Reduceri și majorări

Reducerea cu 10% a costurilor salariale din administrația publică este un semnal bun și un început mult așteptat. Aceasta ar fi prima scădere după un deceniu și jumătate, ceea ce spune multe despre cheluielile statului în ultimii ani. Unele voci spun însă că măsura rămâne insuficientă, mai ales că partidele aflate la guvernare au validat, în iunie, o reducere de 20%. Diferența dintre planul inițial și realitate pune sub semnul întrebării aceste demesuri, mai ales în contextul situației economice în care ne aflăm.

Argumentele pentru o diminuare de 20% sunt o etapă clară, mai ales că în ultimii zece ani, costurile cu salariile în rândul angajaților sectorului public au fost majorate până la de trei ori, în vreme ce PIB-ul României a crescut de 2,5 ori, iar veniturile publice de doar 2,4 ori.
În același timp, majorarea salariului minim la 4.325 de lei, începând cu luna iulie a anului viitor, reprezintă o soluție importantă. O creștere de 7% față de nivelul actual ține cont atât de presiunea asupra companiilor, cât și de nevoia de protecție a angajaților.

Potrivit datelor, costurile salariale au ajuns deja la 16,2% din cifra de afaceri, față de 12% acum cinci ani, iar cele patru creșteri salariale din ultimul deceniu au depășit productivitatea, afectând peste jumătate din profiturile companiilor. Dacă veniturile ar fi fost înghețate după cum se menționa inițial, în condițiile în care inflația este de aproximativ 10%, o astfel de decizie ar fi fost greu de justificat în rândul celor peste 1.2 milioane de angajați, plătiți cu salariul minim.

Astfel, această majorare reprezintă un cadru bun și pentru angajatori, iar în următoarea jumătate de an, aceștia au timpul necesar să își pună la punct bugetele și planurile financiare. Și mai bine de atât e pentru muncitori, ce vor avea ceva mai mulți bani lunar. Într-o eventuală înghețare a veniturilor, traiul de zi cu zi ar fi fost și mai dificil, având în vedere creșterile constante de prețuri și scumpirile anunțate odată cu începutul noului an.