Măsurile de austeritate sunt luate, de multe ori, în liniște. Iar una dintre acestea o reprezintă reducerea bugetului alocat partidelor politice. Deși premierul promisese o scădere de 10%, tăierile sunt aproape duble, de circa 18%. Se pare că acumularea frustrărilor față de politicieni poate fi, totuși, diminuată, având în vedere impactul celorlalte măsuri adoptate în ultimele luni. De pildă, aceasta a fost făcută fără laude, fără declarații și videoclipuri frumoase pe rețelele de socializare, sursa de încredere a multor români. Cu toate acestea, reacția colectivă se concentrează mai mult pe tragerea la răspundere a sistemului decât pe o analiză a datelor. Există și alte măsuri pregătite pentru viitorul apropiat, multe care vor aduce miliarde în bugetul de stat.
Însă oamenii sunt obosiți de cifre, de prognoze, de un tablou al economiei pentru anii următori. Trăim în prezent, iar o analiză a sumelor de bani în pușculița țării nu prea strânge mulțumiri în rândul celor mai mulți. Unii din nepricepere, dezinteres sau din obsesia pentru Soroș, stat paralel sau alte astfel de speculații ce influențează spațiul mioritic. Orice și oricum s-ar face, societatea civilă pare mai degrabă la un punct în care găsește nod în papură pentru orice, doar pentru a sancționa simbolic clasa politică actuală.
Mai mult, dat fiind acest context tensionat, riscul pierderii discernământului este mare. De aceea, este nevoie de luciditate, informare din surse multiple și gândire critică , cu atenție sporită asupra tuturor măsurilor și cifrelor, oricât de obosită este majoritatea. Numai astfel se poate face distincția între populism și reformă.