Analfabeții. Atât de mulți?

Daniel Săuca

Analfabetismul funcțional ar face referire și la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Un studiu oficial al Ministerului Educației, ale cărui rezultate au fost publicate în 2025, arată că 40 la sută dintre adulții din România sunt în zona analfabetismului funcțional la citire și calcul. „Cea mai slabă performanță o are grupa de vârstă 50–64 de ani, adică generația care avea între 15 și 30 de ani în momentul Revoluției din 1989. În rândul acestor persoane, 20,18 la sută sunt analfabeți funcțional la literație, iar 14,08 la sută sunt în zona de risc. Asta înseamnă că peste o treime dintre ei nu reușesc să înțeleagă informații simple din texte scrise” (hotnews.ro). Dacă e să luăm de bune informațiile de mai sus, o treime dintre românii care au fost la școală înainte de 1989 sunt analfabeți funcțional. Curios. Dar să mergem mai departe: „Peste o treime dintre elevii din România sunt afectaţi de analfabetismul numeric, arată un raport. Procentajul, aproape de 50 la sută la liceu” (digi24.ro). Conform datelor PISA 2022, în România, peste 42 la sută dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire (efainlacluj.ro). Carevasăzică, trecutul a fost cum a fost, însă viitorul e sumbru. Dacă informațiile de aici, repet, sunt reale, să nu ne mirăm, printre altele, că prosperă TikTok (video), Instagram (fotografii) sau filmările de pe Facebook. Și AI. Și motoarele de căutare… Hai, poate că situațiunea nu e atât de neagră. Statisticile (depinde și cum au fost făcute) nu ne avantajează de regulă. Iar dacă vorbim de analfabetism în multiplele lui manifestări, oare câți dintre noi nu suntem „analfabeți digitali” sau „analfabeți financiar”? Și, totuși, chiar să fie atât de mulți analfabeți?