Seceta înregistrată în judeţ, precum şi bruma care şi-a arătat colţii în urmă cu câteva zile, au distrus cea mai mare parte a culturilor agricole din Sălaj. Cele mai afectate culturi sunt cele de cartofi, porumb şi de legume, dar şi producţia pomilor fructiferi. Oficialii şi specialiştii din domeniul agricol nu cred însă că seceta a compromis până acum munca agricultorilor din judeţ şi nici nu s-au hazardat să estimeze dacă fenomenele meteorologice cu care s-a confruntat Sălajul în ultimele săptămâni vor duce la scăderea producţiilor şi la creşterea preţurilor din piaţă.
Deocamdată, la nivel de judeţ nu sunt probleme din cauza secetei. Nu putem vorbi cu adevărat de secetă, este doar un început. Timpul este într-adevăr chiar foarte bun pentru definitivarea însămânţărilor. Ceea ce s-a însămânţat până acum va răsări; plantele vor avea nevoie de acum încolo de apă, ne-a declarat Ioan Bujiţă directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj.
2011, un an fără fructe
Seceta nu a afectat încă culturile agricole ale cetăţenilor din comuna Cristolţ. Din cele aflate de la primarul Ioan Cheşeli, suprafeţele însămânţate nu au fost compromise pentru că până acum solul a menţinut un nivel mediu de umezeală. Nici cu legumele nu vor fi probleme pentru că au fost plantate pe suprafeţe mici care sunt udate. Sunt însă suprafeţe mari de teren însămânţate cu cartofi, porumb, ovăz, care parţial au fost distruse de brumă. În proporţie de 100 la sută va fi compormisă producţia de nuci, anul acesta şi probabil nici anul viitor nucii nu îşi vor reveni, şi cu siguranţă nici viţa de vie. Pentru cristolţeni anul 2011 va fi un an critic, mai ales în ce privesc fructele. Producţiile cireşilor, merilor, perilor şi prunilor vor fi
Pagubele nu vor fi recuperate
Situaţia este critică şi în comuna Bocşa. Potrivit aprecierilor primarului Ioan Barou, viţa de vie şi pomii fructiferi au fost afectaţi în proporţie de 80 la sută de brumă, iar nucii – 100 la sută. Cartofii care au răsărit, însămânţaţi pe o suprafaţă de peste 30 de hectare, precum şi porumbul, peste 300 de hectare au avut de suferit din cauza temperaturilor extrem de scăzute. Toate legumele plantate în grădinile bocşenilor au îngheţat, cei care au posibilitatea le vor replanta. Cei care nu, sunt în pagubă. Din păcate, nimeni nu îi mai despăgubeşte pe agricultori, care se confruntă şi aşa cu atâtea probleme, a menţionat Ioan Barou.
Ceapa, udată din cisterne
Marii cultivatori de ceapă din comuna Vîrşolţ simt din plin lipsa precipitaţiilor. După cum ne-a informat primarul comunei Vîrşolţ, Breda Lajos, cetăţenii din comună, care au plantat deja în câmp răsadurile de ceapă duc apa cu cisternele sau cu butoaiele pe care le transportă cum pot până la proprietatea lor. Edilul a estimat că culturile de legume au fost afectate şi de brumă în procent de 100 la sută, pomii fructiferi-20-30 la sută, iar viţa de vie-50 la sută. Până acum s-au semănat 70 la sută din terenuri. Cartofi sunt pe mai mult de 20 de hectare, cu porumb – peste 150 de hectare şi leguminoase-100 de hectare. Din aceste culturi, mai mult de jumătate sunt distruse din cauza îngheţului.
Nu seceta, ci mistreţii ne fac pagube
Singurul care nu s-a plâns de secetă a fost primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, care ne-a spus că celebra ceapă de Pericei încă nu s-a plantat în câmp, timpul potrivit pentru a fi răsădită este spre sfârşitul lunii mai. Agricultorii din satele Bădăcini şi Sici se confruntă acum cu mari probleme din cauza porcilor mistreţi, care le distrug culturile de cartofi şi de porumb. Deşi am făcut notificări la specialiştii de la judeţ, nimeni nu ne aude. Agricultorii din aceste sate au fost nevoiţi să semene porumbul deja pentru a treia oară în acest an, ne-a declarat Boncidai Csaba.
În aceste zile, după cum am aflat de la directorul Direcţiei Silvice Sălaj, Dorel Oros, se va acţiona pentru împrăştierea animalelor sălbatice din zona cu culturi agricole, dar şi pentru împuşcarea lor. Fiind în afara sezonului de vânătoare, am solicitat aprobare de la Ministerul Mediului pentru a organiza în zona acestor localităţi vânători de mistreţi, deoarece populaţia lor depăşeşte limita a ceea ce înseamnă optimul. Suntem foarte preocupaţi de ce li se întâmplă cetăţenilor din cele două sate, dar aprobarea a venit destul de târziu. Sperăm că intervenţiile noastre se vor solda cu succes şi mistreţii vor ieşi în câmp pentru a-i putea vâna. Avem autorizaţie pentru a împuşca 5-7 porci mistreţi, ceea ce nu înseamnă prea mult, ştiind că e un fond de vânătoare cu populaţie foarte ridicată, dar mizăm pe faptul că vom reuşi să-i dispersăm de pe suprafeţele cultivate, ne-a răspuns Dorel Oros.