In comunitatile traditionale salajene, obiceiurile de iarna sunt duse an de an mai departe. Astfel se face ca, in Ajunul Craciunului, de la mic la mare merg sa colinde pe la casele oamenilor, obicei menit sa asigure un an rodnic si sanatate tuturor membrilor comunitatii. In prezent insa, desi obiceiul colindatului se mai pastreaza, numeroase datini si traditii s-au modificat in timp.
Acum cativa ani, colindatul presupunea organizarea parti-cipantilor in una-doua cete alcatuite, in mod obisnuit, exclusiv din feciori si barbati. Trecand obligatoriu pe la fiecare casa ori, in unele sate, numai pe la casele cu fete, ceata canta o corinda, juca fetele si nevestele tinere din casa gospodarului, isi primea darurile si pleca mai departe.
Dupa ce intreg satul era strabatut, ceata de feciori se destrama si urma colindatul pe grupe mici, practicat intre rude, prieteni si vecini. In prezent, la colindat participa si fetele si femeile, care merg din casa in casa pentru a colinda si a le ura gospodarilor toate cele bune.
Un alt obicei care se practica in dimineata zilei de Craciun era cocutatul, copiii satului mergand in fiecare casa, unde urau belsug si primeau cocuti sau nuci. Cocutii pentru baieti erau rotunzi si gauriti in mijloc, iar cei pentru fete erau alungiti si se numeau pupeze.
In unele sate se umbla si cu buhaiul, mugetul taurului fiind imitat prin tragerea repetata a unor fire ude din coada de cal, printr-o gaura taiata intr-o piele de capra ce acoperea fundul unui toc (putinica). Un alt obicei specific acestei perioade era colindatul cu turca, practicat in tot intervalul cuprins intre Craciun si Anul Nou. Pe clontul ei de lemn se fixau de gat coarne de tap sau caprior si se atarnau zurgalai, margele, panglici, iar corpul purtatorului era acoperit cu o cuvertura de lana rosie. Astazi, copiii merg doar cu Steaua ori cu Viflaimul.
Mai sunt si sate in care se grupeaza tineri mai mari care umbla cu Irodul. Din pacate, an de an, tot mai putini tineri aleg sa practice aceste obiceiuri, alegand sa mearga la colindat pe la prieteni si familie.
La Mesesenii de Jos se umbla cu Calusul
Putine obiceiuri de Craciun se mai pastreaza in Salaj, printre care Calusul. In noaptea de Craciun, gospodarii din comuna Mesesenii de Jos, ce au fete de maritat, se pregatesc sa primeasca in case, cu uratul, pe calusari, obiceiul fiind unic in Salaj si avand o vechime de peste 100 de ani.
Dansul calusarilor este primul dupa postul Craciunului si a fost adus in comuna de un fecior inregimentat in armata in Tinutul Padurenilor