Rămânem fără forță de muncă: sălăjenii sunt tot mai puțin interesați de ofertele angajatorilor de acasă

Salariile sălăjenilor care lucrează în producție și prestări servicii, rămase printre cele mai mici din țară, dar și avariția de neoprit a unor patroni duc, în mod invariabil, către un exod al forței de muncă care capătă forme tot mai îngrijorătoare. Tot mai mulți sălăjeni aleg să plece către țări care oferă, pentru același tip de muncă, salarii decente, chiar dacă aceste salarii vin la pachet cu alte greutăți și dezavantaje. Deși locurile de muncă în străinătate nu sunt promovate foarte mult de autorități, asta nu înseamnă că ele trebuie să rămână ascunse, pentru ca patronii certați cu codul muncii și respectul pentru angajat să dețină un motiv de liniște în plus. Mulți spun că asta este piața: “îți convine, rămâi, nu îți convine, la revedere!”

Explicațiile sunt mereu aceeași: asta este economia, atât poate oferi patronul român etc. Fapt pentru care, nu doar în Sălaj, unde discutăm de polul sărăciei în materie de câștiguri salariale din Transilvania, patronii au intrat în panică, firme care anii trecuți reușeau să rămână pe linia de plutire acum sunt amenințate de faliment, angajații pleacă rând pe rând, căutând oferte mai bune. Până la urmă, rezultatul contează, astfel încât, explicațiile privind “starea economiei” și încercarea de a-l convinge pe angajat că “asta este situația”, nu mai sunt valabile sau nu mai au efectul de altădată. Iată, însă, că piața europeană a muncii nu stă pe loc și aflăm cu “stupoare” că o croitoreasă în Italia poate câștiga 2.000 de euro, iar un montator de schele în Germania ia 4.000 de euro pe lună, având și cazarea asigurată, în timp ce la noi, pentru aceeași muncă, de multe ori cu ore suplimentare și cu prestații în zilele de weekend, se câștigă în jur de 250 – 350 de euro, salarii cu care nu poți trece nici măcar pragul unui trai care să îți asigure un minimum de alimente și medicamente, lunar.

Același lucru este valabil și pentru posturile din gastronomie, prestări servicii ori munca necalificată, de construcții și instalații nici nu mai are sens să discutăm, locuri de muncă pe care firmele din România, implicit din Sălaj, le pun la bătaie săptămânal. Este lesne de înțeles de ce, din posturile oferite de AJOFM Sălaj în fiecare săptămână se ocupă în final extrem de puține și de ce bursele locurilor de muncă au devenit un eșec aproape total la noi în județ și nu numai. Până la urmă este o opțiune a fiecărui cetățean dar și un drept de a avea acces la posibilități mai mari de câștig, pe munca, viața și sacrificiul lui, chiar dacă acest lucru presupune să pleci de acasă pentru perioade mai lungi.

Fruntași la asistații social și pachete cu alimente UE

În timp ce bursele locurilor de muncă au ajuns să se organizeze de pomană, iar ofertele angajatorilor să fie refuzate, rând pe rând, de către cei care nu au un loc de muncă, Sălajul a devenit campion în ceea ce privește numărul asistaților social, fiind totodată catalogat, în urma analizelor economice, drept cel mai sărac și slab dezvoltat județ din Transilvania. În județul nostru, beneficiari ai venitului minim garantat sunt aproximativ 3.400 de cetățeni, adică 1,40 la sută din populația judetului. Bihorul are, prin comparație, 0,95 la sută, Clujul – 0,50 la sută, Bistrița – Năsăud 0,80 la  sută. Din cei 224.000 de sălăjeni (potrivit ultimului recensământ organizat la sfârșitul anului 2011) Peste 60.000 beneficiau de pachetele cu ajutoare europene ceea ce înseamnă că un sălăjean din patru se zbate într-o sărăcie cruntă. Procentul, în realitate, este însă cu siguranță unul mult mai mare având în vedere condițiile de trai și veniturile extrem de mici ale populației din mediul rural.

Un studiu efectuat în 30 de municipii și 70 de comune a scos la iveală un adevăr pe care nimeni nu-l mai poate face nevăzut: românii s-au săturat să muncească pe “doi lei”, așa cum îi îndemna o fostă doamnă ministru al finanțelor cu puțin timp în urmă și pleacă pe capete în căutarea unui trai mai bun. Revenind la acest studiu, toate persoanele chestionate au împărtășit opinia potrivit căreia oamenii sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că li s‑au diminuat semnificativ veniturile, au rămas fără loc de muncă sau nu mai doresc să muncească, așa cum arătam mai sus, pe salarii mizerabile. În toate răspunsurile apar expresiile “avem o țară sărăcită”, “clasă politică mizeră”, “o țară coruptă, prost condusă şi lipsită de oportunităţi”. Acestor motive li se adaugă și celelalte care ne fac viața aici tot mai urâtă și mai greu de suportat: birocrația ucigătoare, indolența funcționarilor publici, sistemul medical, speranța tot mai redusă de viață, apatia parlamentarilor și lipsa totală de activitate și implicare în viața comunităților de care aparțin, condiția execrabilă a drumurilor, lipsa banilor pentru investiții sau proasta lor administrare de către autorități. La noi, oricâte explicații ar avea autoritățile locale și județene pe de o parte, și firmele, societățile comerciale ori concernele care încearcă să-și prezinte ofertele cât mai frumos împachetate, criza forței de muncă se adâncește și ajunge să cuprindă și pătura socială cea mai tânără, elevii și studenții care își pregătesc în număr tot mai mare bagajele, încă de pe băncile școlilor.

Cât despre Sălaj, mai sunt puține de adăugat în afară de ceea ce fiecare sălăjean care alcătuiește majoritatea lipsită de privilegii, salarii uriașe, pensii speciale ori influență, poate spune: sărăcie cât cuprinde, perspective catastrofale, lipsa oricăror posibilități de a petrece timpul liber într-un mod variat, cote mizere alocate dezvoltării, bugete uriașe alocate salariilor din administrație și funcționării, înapoiere, concepții depășite și în total dezavantaj pentru cetățean și mai ales degradarea continuă a nivelului de trai. Iar dacă ar fi să ne referim și la mediul rural, acolo unde toate aceste nenorociri capătă proporții înspăimântătoare, nu mai există niciun dubiu în privința migrației tinerilor, a forței de muncă din județ către țări care, dincolo de dezavantajele certe existente acolo, oferă totuși un trai decent și nu își permit să își bată joc de cei mulți, așa cum se întâmplă la noi.

Paradoxal pentru unii, firesc pentru alții, chiar dacă este nevoie de forță de muncă (pe bani puțini, desigur), numărul șomerilor crește, așa cum crește și numărul celor care refuză sistematic locul de muncă atunci când acesta le este oferit de AJOFM în conformitate cu pregătirea și experiența fiecăruia. În loc să se bucure că au un loc de muncă, așa cum ar crede patronii care oferă aceste locuri de muncă, sălăjenii se roagă de aceștia să îi… refuze, pe motiv că “nu corespund”. În felul acesta ajutorul de la stat merge mai departe iar cei care refuză, de cele mai multe ori motivat, aceste locuri de muncă, caută oferte de muncă în Uniunea Europeană sau în alte state aflate la mii de kilometri depărtare de casă.

Oferta săptămânală a locurilor de muncă în UE

După ce la sfârșitul săptămânii trecute am prezentat oferta de muncă a angajatorilor sălăjeni, care puneau la bătaie peste 300 de locuri de muncă pe raza județului, de această dată vă punem la dispoziție și datele privind oferta săptămânală a locurilor de muncă din străinătate.

Peste 750 de locuri de muncă în cele mai diverse domenii sunt puse la bătaie de angajatorii străini din Europa, în această perioadă. Malta le oferă românilor 316 locuri de muncă: 250 locuri de muncă pentru șofer de autobuz, 50 personal curățenie / lucrători la înălțime / supervizori curățenie, 6 fierar betonist, 4 asfaltatori, 4 zidar, 2 mașinist pentru terasamente.

Germania oferă 169 locuri de muncă: 29 ospătar, 22 bucătar, 10 șofer profesionist, 6 recepționer, 5 asistent medical, 5 cameristă/roomboy, 5 lucrător în agricultură, 4 betonist, 4 dezvoltator aplicații Android pentru dispozitive mobile, 4 dezvoltator Java, 4 excavatorist, 4 menajeră, 4 montator izolații clădiri, 4 personal servire clienți, 4 specialist sisteme de canalizare, 3 dezvoltator aplicații hibrid, 3 operator utilaje pentru construcții, 3 specialist restaurant, 3 zidar, 2 ajutor bucătar, 2 commis de cuisine (ucenic în bucătărie), 2 electrician în construcții, 2 electrician construcții cabluri, 2 lucrător în construcții, 2 maistru construcții rețele de cabluri, 2 maistru hidroizolații clădiri, 2 maistru construcții de drumuri, 2 operator mașini, 1 administrator sistem Linux, 1 chef de rang, 1 commis de rang, 1 coordonator evenimente, 1 dezvoltator aplicații web, 1 instalator clădiri, 1 instalator/montator țevi, 1 inginer baze de date, 1 lăcătuș, 1 lucrător în viticultură, 1 manager în construcții, 1 manager restaurant, 1 maistru construcții civile, 1 mecanic industrial, 1 mecanic instalații sanitare, termice/de climatizare, 1 montator acoperișuri, 1 muncitor în construcții din beton armat, 1 operator CNC (frezor), 1 operator pompe beton, 1 personal catering, 1 personal întâmpinare oaspeți, 1 personal în domeniul hotelier, 1 proiectant UX, 1 șlefuitor metal, 1 sudor.

 În Cehia sunt disponibile 101 locuri de muncă: 30 șofer autobuz, 20 șlefuitor, pilitor, 15 forjor, 15 operator CNC, 5 electrician auto, 5 mecanic auto, 5 șofer tir internațional, 3 mașinist, 1 electrician, 1 fizioterapeut, 1 tehnician frigidere; Italia pune la dispoziția românilor 40 locuri de muncă, toate pentru  îngrijitori persoane vârstnice la domiciliu.

Marea Britanie – 40 locuri de muncă: 35 îngrijitor persoane la domiciliu, 5 îngrijitor persoane; Norvegia – 29 locuri de muncă: 20 lucrător în fabrică, 3 mecanic autobuze, 2 frizer, 1 medic dentist, 1 personal curățenie/specialist carnaval, 1 personal jocuri/specialist carnaval, 1 șofer/specialist carnaval;
În Irlanda sunt disponibile 20 locuri de muncă în ferme de vaci de lapte iar în Suedia se caută 20 de montatori schele pe diferite construcții. Austria – 7 locuri de muncă: 3 lăcătuș mecanic CNC, 1 tâmplar, 1 mecanic auto, 1 sudor, 1 tehnician dentar,  Spania – 6 locuri de muncă: 3 tehnician – turbine eoliene, 1 șef echipă – turbine eoliene, 1 drujbist/tăietor silvic, 1 operator toaletare arbori;  Belgia – 5 locuri de muncă: 1 brutar, 1 electrician nave senior, 1 montator semnalizare de cale ferată, 1 operator mașină de îndoit cu forma liberă, 1 sudor semi automat; Olanda – 5 locuri de muncă: 3 inginer de sistem, 1 inginer mecanic, 1 sudor construcții metalice;
Și Luxemburg oferă  4 locuri de muncă pe postul de tehnician difuziune și audiovizual iar  Polonia oferă 3 locuri de consultant service client. Condițiile și detaliile referitoare la aceste locuri de muncă pot fi vizualizate pe site-ul Eures sau pot fi solicitate la sediul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă Sălaj, departamentul Eures/muncă în străinătate.

 

 

 

Alte articole

5 Thoughts to “Rămânem fără forță de muncă: sălăjenii sunt tot mai puțin interesați de ofertele angajatorilor de acasă”

  1. Tăunu

    Evident, sălăjanu nu merge la salariul de tri căcaţî dat de patronul român !

  2. Anonim

    La ce bani sa lucreze? Te angajeaza la Michelin pe o firma de cacat Adeco si iti da 1500 de lei salar de baza, mai putin decat femeia de serviciu din scoala 1-4 din Treznea.Daca lucrezi in weckend si sch de noapte s-ar putea sa mergi cu 1600-1700 acasa asta cu peste 21 de zile lucrate! Deci intrebarea persista: pentru ce sa se angajeze?

  3. Anonim

    Ar trebuii sa ne facem toti femei de servici!Caz fericit Michelin, haideti la privatii astia locali, am un prieten lucreaza la distributie piese auto de luni pana vineri de la 7-18 pt 1200 +tichete si o sambata liber una de la 8-13 fara sa fie platit!Si cum draq sa mai stai in Romanica?

  4. Anonim

    Situatia este tragica pt angajatori, stati sa vedeti ce urmează! Cunosc patroni care se gândesc sa închidă mici fabrici pentru ca NIMENI nu mai vrea sa se angajeze pe 1200 sau 1400de lei. Si bine fac. Poate in felul asta toti patronii vor intelege, mai ales cei străini care au deschis afaceri in Romania, ca nu vor mai avea zile multe daca vor gândi si vor proceda ca la inceput, când ne-au crezut prostii si săracii continentului, dispusi sa le ingrasam lor conturile muncind zi lumina. La revedere… S-au dus vremurile acelea! Sălăjenii pleacă la.munca afara unde, chiar daca e mai greu poate, reusesc sa se bucure de apreciere si sa castige un salariu decent.

  5. Anonim

    domnu ziarist ar fi interesant sa aflam parerea si….si. Adica angajator si posibil angajat. Fa poze si la masinile de lux a angajatorilor si dupa aia ne intrebam unii pe altii ce si cum.Pina atunci faci teorie.Pa!!

Leave a Comment