Valentin Duca, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Sălaj: „Agricultura profitabilă nu se face după ureche”

Inginer de profesie, Valentin Duca a preluat frâiele Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Sălaj în luna august a anului trecut, după ce predecesorul său, Ioan Bujiţă, a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale trecerea pe o funcţie de execuţie din cauza unor probleme de sănătate. Anterior numirii în această funcţie, Duca a ocupat alternativ fotoliul de director adjunct al instituţie şi funcţia de consilier superior.

Reporter: Care este structura terenului agricol din judeţul Sălaj?
Valentin Duca: Sălajul dispune de 120.521 de hectare de teren arabil, 36.605 de hectare fâneţe, 74.519 hectare de păşuni, 4.688 hectare de livezi şi 2.533 de hectare cu vii. Exceptând livezile şi viile, la celelalte categorii de terenuri, suprafeţele au rămas relativ neschimbate în ultimele două decenii. În schimb, Sălajul are mai puţine livezi şi vii, după ce fostele CAP-uri şi IAS-uri, retrocedate foştilor proprietari, au fost lăsate în paragină.
În ceea ce priveşte terenul arabil, este recunoscut faptul că Sălajul nu este un judeţ agricol, solul având clasele de fertilitate III, IV şi V, adică fertilitate mijlocie, slabă şi foarte slabă.
Rep.: Care este ramura de bază a agriculturii judeţului şi cât de mult este muncit pământul?
V.D.: Culturile de câmp şi zootehnia, în special creşterea ovinelor. La acest din urmă capitol, putem spune că, faţă de anul 1989, efectivele de ovine au înregistrat o creştere spectaculoasă. În prezent, crescătorii de ovine din Sălaj deţin 323.054 de capete de ovine, cu 100.000 peste situaţia de acum 24 de ani. În ceea ce priveşte pământul, acesta este muncit în proporţie de 60-70 la sută, diferenţa fiind neînsămânţate şi lăsate pârloagă. Din păcate, nu pentru toţi cei care îşi lucrează terenurile, agricultura este rentabilă, dat fiind faptul că nu ţin cont de lucrările specifice, nu utilizează sămânţă de calitate, certificată, îngrăşăminte ori ierbicide. Dacă faci agricultură după ureche, nu ai cum să obţii profit.
Rep.: Ce preferă să cultive sălăjenii şi ce producţii au fost înregistrate anul trecut?
V.D.: 2013 a fost un an agricol mai bun decât 2012, fiind înregistrate creşteri la toate culturile importante. La porumb, cultivat pe 23.196 de hectare, producţia medie a fost de 3.300 de kg/ha, cu 210 kg/ha mai mult decât în anul precedent. La grâu, producţia medie la hectar a fost de 3.149 kg, cu 149 peste nivelul din 2012, culturile ocupând 5.741 de hectare. O creştere importantă se observă şi la floarea soarelui, cultivată pe 1.675 de hectare, producţia medie atingând 2.299 kg/ha, cu 552 kg/ha peste cea din 2012.
O producţie mai mare atrage după sine scăderea preţului de valorificare. Iar acest lucru s-a întâmplat anul trecut atât la grâu, cât şi la porumb ori floarea soarelui, pe care agricultorii sălăjeni le-au vândut mai ieftin.
În ceea ce priveşte culturile de toamnă, acestea ocupă 8.124 de hectare, din care 6.184 de hectare cu grâu, 1.940 de hectare cu triticale, 570 de hectare cu orz şi 20 de hectare cu rapiţă.
Rep.: Ştiu că Sălajul nu mai dispune de spaţii de depozitare.
V.D.: Este adevărat, iar acest lucru constituie o problemă extrem de dureroasă. Din cele 13 spaţii de depozitare ce aparţineau înainte de 1989 Comcerealului, în prezent nu mai avem niciunul, excepţie făcând silozurile proprii ale unor comercianţi din industria morăritului şi panificaţiei. Aşa se face Sălajul se numără printre puţinelejudeţe din ţară care au rămas fără baze de recepţie, situaţia în care fermierii sunt puşi în situaţia de a-şi vinde produsele agricole imediat după recoltare, către intermediari, la preţuri mici.
Rep.: În ce măsura vremea din această iarnă a afectat culturile agricole?
V.D.: Culturile înfiinţate în toamnă au vegetat foarte bine, iar zăpada ce s-a aşternut este mană cerească pentru agricultură, întrucât a căzut înainte să vină gerul. Faptul că iarna a cam întârziat să-şi intre în drepturi ne-a creat ceva emoţii, însă, din fericire, culturile agricole nu au avut de suferit.
Rep.: Ce probleme întâmpină crescătorii de animale din judeţ? În ce măsură lipsa abatoarelor constituie o problemă pentru Sălaj?
V.D.: Dacă în sectorul vegetal, una dintre problemele spinoase o reprezintă lipsa silozurilor, zootehnia duce lipsă de abatoare. În acest moment, în judeţ există un singur abator, cel de ovine, de la Hereclean, unde s-au procesat anul trecut doar 295 de tone, în timp ce capacitatea anuală atinge 14.000 de tone. Nu-i înţeleg pe crescătorii de bovine şi pe cei de porcine, care preferă să-şi ducă animalele la sacrificat în abatoare din Maramureş, în loc să se asocieze şi să-şi facă propriul abator şi, de ce nu, magazine de desfacere. La porcine, de exemplu, avem şase ferme de profil cu un efectiv total de peste 62.000 de capete.
Rep.: Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de vaci, statul le oferă sprijin financiar pentru a-şi achiziţiona tancuri de răcire. Cât de interesaţi sunt fermierii sălăjeni de acest ajutor?
V.D.: Până în acest moment, doar trei asociaţii din judeţ – una din Vîrşolţ şi două din Lozna – şi-au exprimat intenţia în acest sens. Trebuie precizat că Ministerul Agriculturii a prelungit până în 15 mai termenul de depunere a cererilor de sprijin pentru asociaţiile de crescători de vaci care vor să cumpere tancuri de răcire. Ajutorul de acordă asociaţiilor constituite din fermieri cu cel mult cinci vaci de lapte, în vederea achiziţionării de tancuri cu o capacitate de maxim 1.000 de litri. administrativ-teritorială organizată la nivel de comună. Cuantumul sprijinului financiar este de maxim 5.000 de euro pentru fiecare formă asociativă şi cuprinde costurile aferente achiziţionării, instalării tancului de răcire, instruirii necesare pentru utilizarea acestuia şi asigurarea service-ului pentru 12 luni de la instalare.
Fiecare membru al asociaţiei va mulge laptele, iar după ce produsul va fi testat, îl va putea depozita în tancul de răcire, de unde va fi preluat de către procesator. Din păcate, deşi aproape în fiecare comună din judeţ există cel puţin o asociaţie de crescători de vaci de lapte, membrii lor nu dovedesc că sunt uniţi şi nici nu vor să înţeleagă că peste tot în lume fermierii sunt asociaţi şi că asociaţiile sunt viitorul agriculturii. Fermierii sălăjeni s-au asociat în 2001, când acordarea de subvenţii era condiţionată de aderarea la o formă asociativă.
Rep.: Sălajul s-a remarcat de-a lungul anilor prin interesul sporit al agenţilor economici faţă de atestarea produselor tradiţionale. Cu câte astfel de produse se laudă judeţul?
V.D.: Din cele 4.400 de atestate pentru produsele tradiţionale deţinute de România, 160 sunt din Sălaj. De la produse lactate, unde avem cinci procesatori, cu caş în saramură de Almaş, telemea de Bodia ori brânză fermentată Someş, la cele de panificaţie (opt procesatori) – pogăcele, pâine cu mălai, prescură ori la preparatele din carne (doi procesatori) – ceafă legată şi afumată, pecie, clisă afumată, tobă de porc, firmele de profil din judeţ s-au înghesuit să-şi ateste reţetele locale. Nu au fost uitate nici produsele din alcool, şi aici avem pălinca din prune, mere, caise, vişine etc. Ultimul produs atestat sunt prunele uscate şi umplute cu sâmburi de nucă.
Rep.: Câţi operatori sunt certificaţi în agricultura ecologică? De ce beneficii se bucură ei?
V.D.: Până în acest moment, Sălajul are 644 de operatori certificaţi în agricultura ecologică, care exploatează 559 de hectare în sectorul vegetal şi 53 de hectare, în zootehnie. Printre cei care exploatează cele mai mari suprafeţe de teren se numără Agrobob SRL Bobota, Farm Ecolact Zalău şi Salvatore SRL Zalău. Principalul motiv pentru care fermierii sălăjeni doresc să intre în sistemul de agricultură ecologică sunt subvenţiile acordate. Cei care încep conversia fermelor clasice primesc sprijin financiar ce variază în funcţie de cultură şi de suprafaţa de teren pe care o deţin. Cea mai mare subvenţie, în valoare de 393 de euro pe hectar, se acordă celor care deţin livezi.

Alte articole

2 Thoughts to “Valentin Duca, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Sălaj: „Agricultura profitabilă nu se face după ureche””

  1. Ma da tu cit pamint lucrezi si cine-i proprietar de esti asa de oachis?

  2. ferme porci

    6 ferme de porci cu 62000 capete????
    Aberatii. Cunoasteti vreo ferma de porci cu 10000 capete in Salaj? Eu nu. Adevarul ca avem un numar de 13 ferme porci. D-le director informati-va inainte de a glasui.

Lasă un răspuns la agriarfasseire Anulează răspunsul