Puterea de cumpărare a Sălajului, sub media naţională

Conform studiului anual realizat de compania de consultanță GfK pentru anul 2018 şi dat publicităţii miecuri, puterea de cumpărare a celor din Bucureşti, Cluj, Timiş şi Ilfov este cea mai mare din ţară, cu peste 20 la sută peste media naţională. Sălajul se situează sub această medie, undeva în al şaselea eşalon, cu putere de cumpărare de până la 96 la sută din media naţională.

Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, în România, cu 18 la sută, în cursul anului 2018, până la valoarea de 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 şi 4.181 euro, în 2016. GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, iar rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui „heat map”, unde culorile bleumarin şi albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel naţional, iar portocaliu şi roşu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol. Culoarea Sălajului, un verde „intermediar” reprezintă o poziţie relativ decentă în clasament, nu cu foarte mult sub medie, dar sub judeţe precum Constanţa, Prahova, Argeş, Alba sau Bihor.

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale.

Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă unul dintre polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare, de până la 72 la sută din media naţională. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi, la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş. Urmează apoi, în ordine crescătoare, Sălajul, alături de Mureş, Galați şi Gorj, cu o putere de cumpărare estimată la 88-96 la sută din media pe ţară.

Judeţele situate peste noi, mai aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare, sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. „Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii”, informează studiul GfK.

Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, unde se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii. „Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT”, argumentează cei de la GfK.

În fine, Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul, sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării, unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20 la sută peste media pe ţară.

Alte articole

One Thought to “Puterea de cumpărare a Sălajului, sub media naţională”

  1. Roza

    Daca tot zalauanul care se “respecta” face cumparaturi la Cluj, asta e rezultatul..

Leave a Comment