Indignat de acuzele pe care fosta jucătoare a HC Zalău, Adriana Holhoş, i le-a adus în anumite articole apărute în câteva publicaţii centrale, managerul Gheorghe Tadici a dorit să organizeze ieri o conferinţă de presă, pentru a lămuri, pe cât posibil, lucrurile. Având în vedere articolele apărute în anumite publicaţii centrale, în care mi-au fost aduse anumite acuze din partea jucătoarei Adriana Holhoş am considerat că este necesar să dau anumite explicaţii. Este o problemă de interes local, care îi interesează în primul rând pe iubitorii handbalului din Zalău şi Sălaj, tocmai de aceea am vrut să fac această conferinţă de presă aici, la Zalău. Relaţia Tadici – Holhoş a fost o relaţie profesională în raportul antrenor – jucător, cu drepturile şi obligaţiile care rezultă din acest statut. Se ştie că handbalul este un joc colectiv, în care nimeni nu are voie să-şi facă un statut aparte. Regulamentele Federaţiei Române de Handbal şi ale clubului sunt pentru toată lumea şi trebuie respectate de toţi. Eu recunosc că sunt un antrenor mai temperamental, animat însă de dorinţa de a ajuta jucătoarea să progreseze în folosul echipei, dar cu anumite principii fără de care nu se poate face performanţă. Sunt exigent, dar nedispus să fac rabat de la aceste principii obligatorii în performanţă. În caz contrar jucătoarea, echipa şi antrenorii nu au satisfacţii majore. Munca şi disciplina, dorinţa de autodepăşire şi punctualitatea, dorinţa de a pune calităţile în slujba echipei şi, nu în ultimul rând, caracterul sunt necesare pentru oricine doreşte să facă performanţă. În cazul de faţă am dorit să o ajut pe Holhoş, ca pe orice altă jucătoare, să devină campioană. Se pare că anumite probleme caracteriale ale ei au determinat-o să ajungă în postura de frustrată. A dorit să aibă un statut aparte. Lipsa de responsabilitate faţă de obligaţiile elementare ale performanţei au izolat-o în timp inclusiv de colectiv, aşa cum s-a văzut şi acum, spre finalul contractului ei.
Ea a făcut liceul şi facultatea din postură de jucătoare retribuită la HC Zalău, iar clubul şi eu personal am ajutat-o. Nu putea termina o facultate dacă profesorii de acolo nu aveau înţelegerea mea personală, dar şi a clubului. Neparticipând la cursuri, nu ar fi putut participa nici la examenele de la final. Întrezărind ceva calităţi de performeră în handbal am promovat-o la senioare de la vârsta de 16 ani şi jumătate pentru un singur scop: de a o ajuta să progreseze.
Managerul clubului zălăuan a mai afirmat că în urmă cu trei ani, când a revenit la Zalău, a ajutat-o să redevină o jucătoare importantă în echipa Zalăului, însă, în special în ultimul an, a fost împiedicat de comportamentul handbalistei. Probabil ştiţi şi dumneavoastră, Federaţia Română de Handbal obligă cluburile şi jucătoarele prin regulament să semneze contracte până la împlinirea vârstei de 24 de ani, altfel nu pot evolua în Liga Naţională. Eu nu am făcut altceva decât să respect regulamentul şi în cazul lui Adriana Holhoş. Neînţelegând însă aceste obligaţii ale performerului, rata ei de progres a stagnat, motiv real pentru care nu a mai fost convocată la acţiunile loturilor naţionale, nici măcar la lotul B. Aceasta este adevărata problemă a jucătoarei Adriana Holhoş, care a încercat să explice aceste nerealizări acuzând în stânga şi în dreapta. După 37 de ani de activitate ştiu cât de greu se formează o jucătoare şi nu mi-am permis să nu o ajut să-şi revină. Din păcate ea nu a vrut să se lase ajutată, cu predilecţie în ultimul an, când ştia că i se încheie şi contractul. Am reactivat-o ca jucătoare după revenirea mea la echipă, în 2008, întrucât am găsit-o doar la jumătate din potenţialul ei, care nu făcea faza de apărare. O fază în care se ştie că jucătorul dă adevărata măsură a caracterului lui. Am ajutat-o împreună cu colegele sale de echipă să ajungă în sezonul 2009 – 2010 în topul marcatoarelor din România. Am specializat-o şi pe aruncările de la şapte metri, din care a marcat 50 la sută din golurile ei. Aruncarea de la şapte metri este munca echipei, nu doar a unei jucătoare. Echipa a avut multe de pătimit pentru că trebuia să o ajute foarte mult. Se ştie că am avut în trecut la echipă jucătoare care au ieşit golgetere ale Ligii Naţionale, Crap o dată, Farcău de două ori, Gâlcă Stanca. În acest an au fost în top Czeczi şi Băbeanu. Dacă alegeam doar una dintre ele, cu siguranţă ar fi terminat pe podium. Fără munca echipei însă nu e posibil, lucru pe care Holhoş l-a ignorat.
Adriana Holhoş s-a arătat deranjată de modul în care i-a fost desfăcut contractul de muncă, afirmând pentru Mediafax că, conform noului contract dintre ea şi club, înţelegerea cu HC Zalău nu trebuia prelungită cu perioada în care a fost accidentată. Jucătoarea mai spune că a renunţat la preavizul de 15 zile, fiindcă era pusă să facă muncă de secretariat, ceea ce, spunea ea, nu era stipulat în fişa postului. Contractul jucătoarei cu HC Zalău a fost întocmit conform regulametului RFH, aşa cum au toţi jucătorii şi jucătoarele de handbal din România. Specific însă că profitând de naivitatea unor persoane din club, în perioada cât eu ma fost plecat la Vâlcea a schimbat contractul şi clauzele, ceea ce actuala conducere nu ştia, deci normal că nici eu. Motiv pentru care contractul ei nu a fost prelungit, aşa cum prevedea contractul tip FRH încheiat la terminarea junioratului. Nu se ştie cum, contractul a fost înlocuit la federaţie, dar pentru că avea nişte repercusiuni asupra clubului eu am încetat. Nu a fost vorba de vreo propunere de prelungire a contractului. Este o minciună scontată a ei, în dorinţa de a-şi ridica cota, afirmaţia că eu am încercat de nenumărate ori să-i prelungesc contractul. Nici măcar cu o jumătate de cuvânt nu i-am prospus acest lucru. Este adevărat însă că eu m-am prevalat de contractul pe care îl aveam în evidenţă şi am spus că, faptul că a avut indisponibilitate pe perioada contractului, să se prelungească contractul cu perioada de inactivitate. Această comunicare i-am făcut-o în urma unei şedinţe şi hotărâri a Consiliului de Administraţie care s-a prevalat de articolele din contract, nu inventate. Eu am aplicat regulamentul conform articolelor din contractul pe care l-am făcut eu şi pe care îl au toate jucătoarele, nu din cel măsluit, care a ajuns la federaţie prin nu se ştie ce mijloace. În 35 de ani de activitate pe care am avut-o la nivel de senioare, acest club a avut cele mai puţine litigii la federaţie, doar două, spre deosebire de alte cluburi care au mult mai multe. Ambele au fost cu jucătoarea Holhoş. În ultimul an ea s-a antrenat superficial, la care s-au adăugat şi abaterile disciplinare repetate. Au fost chiar şi partide pe care nu le-am câştigat din cauza ei. În urma unor avertismente verbale, apoi scrise s-a hotărât renunţarea la serviciile ei, care ne aduceau prejudicii la rezultatele sportive colective. S-a comunicat federaţiei faptul că şi-a depus demisia în data de 7.04.2011, iar cazul a fost închis, în mod firesc, atât de club, cât şi federaţie, iar eu am fost de acord şi i-am semnat demisia, explică antrenorul zălăuan.
Holhoş mai susţine că Tadici nu ar fi lăsat-o să meargă la şcoală, iar dacă alegea să fie prezentă la cursuri o sancţiona şi nu o ducea în deplasări. Fostul selecţioner spune însă că i se pare o chestie normală ca un antrenor să nu conteze pe o jucătoare care nu a fost prezentă la antrenamente. Este o chestiune logică. Atâta timp cât nu te pregăteşti nu ai cum să ai pretenţia să fii luată în deplasări.
Referitor la acuzaţia cum că Tadici nu le-ar fi dat voie jucătoarelor de la HC Zalău să fie prezente la nunta Adrianei Holhoş, tehnicianul a precizat: Eu consider că e un eveniment în viaţa fiecăruia. Fiecare face nişte invitaţii, iar eu sau oricare altul optează dacă participă sau nu, având în vedere că este şi o investiţie participarea la un astfel de eveniment. Cum pot eu să impun cuiva să participe sau nu la o anumită nunt[? Noi am avut şi nunta Georgianei Ciuciulete şi i-am transmis că nu putem merge la Băileşti pentru că e lung drumul şi i-am făcut un cadou din partea echipei, iar ea a organizat o masă. E opţiunea fiecăruia şi e liber să răspundă prezent sau nu fiind vorba de invitaţie personală. Faptul că la nunte ei nu am fost nici eu, nici colegele ei de echipă, dar nici prietenele ei din handbal, spune multe şi mult. Eu îi înţeleg frustrarea, e numai vina ei.
Rerefitor la acuzaţia cum că Tadici nu le-ar fi dat voie jucătoarelor de la HC Zalău să fie prezente la nunta Adrianei Holhoş, tehnicianul a precizat: Eu consider că e un eveniment în viaţa fiecăruia. Fiecare face nişte invitaţii, iar eu sau oricare altul optează dacă participă sau nu, având în vedere că este şi o investiţie participarea la un astfel de eveniment. Cum pot eu să impun cuiva să participe sau nu la o anumită nuntă? Noi am avut şi nunta lui -Georgiana Ciuciulete şi i-am transmis că nu putem merge la băileşti pentru că e lung drumul şi i-am făcut un cadou din partea echipei, iar ea a organizat o masă. E opţiunea fiecăruia şi e liber să răspundă prezent sau nu fiind vorba de invitaţie personală. Faptul că nici eu, nici colegele ei de echipă, dar nici prietenele ei din handbal spune multe şi mult. Eu îi înţeleg frustrarea, însă e numai vina ei.
În urmă cu câţiva ani, Holhoş a fost văzută într-o pizzerie, însă ea susţine că era la o oră rezonabilă. Dacă pentru o sportivă de performanţă orele 2 – 3 din noapte sunt ore rezonabile e problema ei, dar viaţa de cluburi şi discoteci nu e compatibilă cu sportul de performanţă, ca să nu mai vorbim de atmosfera de acolo. Se poate recupera această perioadă după încheierea activităţii de performanţă, este de părere Tadici, care a mai spus că nu s-a pus niciodată problema ca Holhoş să fie bătută de către jucătoare. Nimeni nu a instigat împotriva ei şi nu i-a fost atins niciun fir de păr atâta timp cât ea şi-a desfăşurat activitatea la Zalău. Însă dacă colectivul ia atitudine faţă de o jucătoare, două sau trei care trag căruţa în spate mi se pare un lucru normal şi corect. Unicul scop al ei în acest sezon a fost să-şi ia banii pe muncă puţină sau chiar fără să facă nimic. Dacă i-a fost atât de rău la acest club de ce a stat atâţia ani?
Antrenorul clubului HC Zalău a declarat la final că Oltchimul nu i-a făcut niciodată ofertă jucătoarei. A insinuat că în 2005, când am plecat la Vâlcea, a avut oferte de la Oltchim. Puteţi să-i intrebaţi pe Gavrilescu sau pe Berbecaru care sunt de 25 de ani la acel club dacă au solicitat-o vreodată. Nu s-a pus niciodată problema să plece la Oltchim. Acum a afirmat că a avut oferte din Franţa şi Germania, însă a ajuns tot la Jolidon. Niciodată nu am primit solicitare pentru Holhoş de la vreun club. Nici măcar la Craiova nu a fost dorită de antrenoarea Bora, chiar dacă socrul său este preşedintele clubului.
Şapte ani a evoluat Adriana Holhoş la HC Zalău, devenind campioană naţională cu echipa zălăuană în sezonul 2003 – 2004 şi 2004 – 2005. La acea vreme, clubul zălăuan purta denumirea de Silcotub Zalău. Am făcut-o campioană naţională, deşi era la început de carieră şi a avut o contribuţie foarte mică la obţinerea acelor rezultate, a încheiat Tadici.
