În ciuda varietăţii mari de produse de pe piaţa agro-alimentară, achiziţionarea principalelor alimente necesare preparării meniului pentru cea mai mare sărbătoare creştină devine un lux din cauza diminuării puterii de cumpărare a românilor. Statisticienii susţin că anul acesta vom fi nevoiţi să scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru masa de Paşti comparativ cu cea de anul trecut ori cu masa de Crăciun, deoarece toate alimentele s-au scumpit.
Mielul se lasă sacrificat cu greu
Tradiţia cere ca bucatele din perioada Sfintelor Paşte să aibă la bază carnea de miel, simbol al sacrificiului divin. În acest an, sacrificiul ar putea fi necesar chiar şi la buzunarul gospodarilor, întrucât preţurile sunt mai mari decât în anii trecuţi şi comercianţii susţin că nu le pot reduce din cauza cheltuielilor ridicate pe care le-au avut cu creşterea animalelor. Preşedintele Cooperativei Agricole Transilvania Ovicarn Hereclean, Ionel Dărăban, ne-a declarat că mieii au început deja să fie aduşi la Hereclean pentru sacrificare, preţul kilogramului de miel viu fiind de 10 lei, în timp ce carcasa de miel va putea fi achiziţionată în aceste zile cu 23-25 de lei/kilogram.
În ceea ce priveşte locurile unde pot fi sacrificaţi în acest an mieii, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor (DSVSA) Sălaj, Mircea Martin ne-a spus că pe lângă abatorul Ovicarn, au fost autorizate temporar puncte de abatorizare la SC Cerespan – Jibou, la SC Siciliana SA – Şimleu Silvaniei, iar în Zalău, carnea de miel va putea fi achiziţionată din Piaţa Agroalimentară din cartierul Dumbrava. „Dacă va exista cerere din partea locuitorilor din Cehu Silvaniei, vom trimite şi aici o maşină cu carcase de miel”, a declarat Mircea Martin.
În acest an, estimările DSVSA arată că la nivel de judeţ vor fi sacrificate aproximativ 2.500-3.000 de miei.
Statistica ne taie pofta
Nu doar preţul cărnii de miel este mai ridicat decât în 2010, ci al tuturor alimentelor. Cu excepţia ouălor, al căror preţ a scăzut. Preţul cozonacilor, care se vând cel mai bine în această perioadă faţă de tot restul anului, s-a majorat cu 20 la sută, de la Crăciun până acum, din cauza creşterii preţurilor la materiile prime.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul pâinii a crescut cu 4,06 la sută, al cartofilor cu 24,7 la sută, al fructelor cu 12,56 la sută, al zahărului cu 11,98 la sută, al făinii cu 6,28 la sută, al laptelui cu 4,33 la sută şi al mălaiului cu 3,45 la sută. Dacă anul trecut pentru carnea de pui, în supermarketuri se plătea 7,99 lei pentru un kilogram, acum preţul ei a crescut la 9 lei. Caşcavalul s-a scumpit de la 18,97 lei la 28,9 lei pentru un kilogram, brânza de la 10,5 la 19,9 lei pentru un kilogram, roşiile de la 5,99 la 6,5 lei pentru un kilogram, cartofii de la 1,45 la 3 (sau chiar 4) lei pentru un kilogram şi laptele de la 2,5 la 3,88 lei pentru un litru.
Nici Zalăul nu se lasă…
Preţurile cerute de vânzătorii din piaţa agroalimentară din Zalău nu sunt cu mult diferite de cele din ţară, cu excepţia cartofilor, al căror preţ a scăzut în ultimele zile la 2-2,5 lei pentru un kilogram. Astfel, ceapa şi morcovii se vând la 3,5 lei pentru un kilogram, usturoiul la 10 lei pentru un kilogram, ţelina la 7,5 lei pentru un kilogram, roşiile la 6,5-7,5 lei pentru un kilogram, fasolea uscată cu 7 lei pentru un kilogram, ciupercile cu 7,5 lei pentru un kilogram, slănina afumată la 20 de lei pentru un kilogram, castraveţii verzi cu 6,5-7,5 lei pentru un kilogram, castraveţii muraţi – 6 lei pentru un kilogram, vinetele la 8 lei pentru un kilogram, conopida la 7,5 lei pentru un kilogram, ardeii capia -14 lei pentru un kilogram, guliile proaspete – 2 lei pentru o bucată, varza proaspătă – 4 lei pentru un kilogram, varza murată – 6 lei pentru un kilogram, salata verde-1,5-2 lei pentru o bucată, ridichi – 1 leu legătura, ceapa verde-0,75 – 1 leu legătura, ouăle 0,35-0,4 lei pentru o bucată (sau chiar 0,5 lei pentru ouăle de casă). Nici fructele nu sunt ieftine, merele se vând cu 3,5-4 lei pentru un kilogram, lămâile cu 6,5 lei pentru un kilogram, portocalele cu 65 lei pentru un kilogram, kiwi cu 7 lei pentru un kilogram, strugurii cu 17 lei pentru un kilogram şi căpşunile cu 15 lei pentru un kilogram.
Comercianţii, controlaţi la sânge
Odată cu apropierea sărbătorilor pascale, magazinele şi supermarketurile din judeţ sunt luate cu asalt de sălăjeni. La fel ca în fiecare an, febra cumpărăturilor îi cuprinde în ultima săptămână, astfel încât unele produse abia se mai găsesc pe rafturi. Reprezentând un moment de vârf pentru comercianţi, unii profită de aglomeraţie pentru a scăpa şi de produsele mai puţin proaspete, anume cu termenul de valabilitate depăşit, ori alterate din cauza păstrării acestora în mod necorespunzător. Pe rol intră astfel autorităţile, pentru a-i mustra pe comercianţi, dar şi pentru a veni cu sfaturi pentru consumatori.
Comisarii de la Protecţia Consumatorilor Sălaj desfăşoară, în această perioadă, controale privind modul de comercializare a produselor specifice acestor sărbători. Vor fi verificate produsele alimentare de post, preparatele din peşte, carne preambalată – în special de miel, cozonacii, produsele de patiserie, ciocolată şi produsele de cacao, vopseaua de ouă şi multe altele. În primul rând, eticheta unui produs alimentar preambalat trebuie să conţină denumirea produsului, după care numele şi adresa fabricantului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului. Totodată, prezentă trebuie să fie şi data durabilităţii minimale, cantitatea per volumul net, condiţiile de depozitare şi de folosire – atunci când acestea necesită indicaţii speciale, locul de origine sau provenienţa produsului, precum şi concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2 la sută. De asemenea, pe ambalaj trebuie să apară şi lista ingredientelor produsului, cantitatea anumitor ingrediente sau o menţiune privind lotul – seria lotului, data fabricaţiei, data îmbutelierii etc. Iar elementele obligatorii de etichetare trebuie să fie scrise în limba română, însă pot fi prezentate şi în alte limbi, se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Alimente falsificate
Esenţială pentru pregătirea mâncărurilor, carnea tocată este cel mai frecvent şi cel mai uşor de falsificat, spun specialiştii. La fel şi carnea de mici sau mezelurile, în care anumite ingrediente importante sunt înlocuite cu unele de evitat: grăsime, şorici sau tendoane. Mai periculos, pot fi adăugaţi aditivi pentru culoare şi aromă, soia sau făină pentru consistenţă şi sare sau condimente în exces pentru mascarea alterării. Sfatul specialistului: cumpăraţi mai degrabă carne porţionată.
Cui îi cade greu la stomac mielul de Paşte şi preferă ceva uşor, precum peştele, trebuie să fie atent atunci când cumpără peşte scump. De multe ori, comercianţii vând specii ieftine ca fiind, de exemplu, somon sălbatic. Tot pe lista alimentelor uşor de falsificat se află uleiul de măsline, adesea amestecat cu ulei de soia şi mierea, multiplicată cu sirop de glucoză industrială, care îi scade din valoarea nutriţională.
Consumatorii, sfătuiţi să deschidă bine ochii
Reprezentanţii instituţiei recomandă astfel consumatorilor să cumpere produse numai din locuri autorizate. Produsele expuse spre vânzare pe trotuare, în portbagajele autoturismelor etc., chiar dacă sunt vândute la un preţ mai mic, reprezintă un risc pentru cumpărători. De asemenea, sălăjenii sunt sfătuiţi să cumpere carne de miel numai din măcelării, magazine alimentare sau locuri special amenajate în pieţe. Carnea trebuie să aibă ştampilă sanitar-veterinară, să nu prezinte suprafaţă lipicioasă sau să fie urât mirositoare. La cumpărare, peştele proaspăt trebuie verificat să nu prezinte următoarele modificări: solzi care se desprind uşor, corpul acoperit cu mucus urât mirositor, branhii de culoare cenuşie sau brună.
În caz contrar, peştele este sigur alterat şi poate prezenta un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Peştele proaspăt trebuie păstrat şi expus la comercializare în vase cu gheaţă, fiind parţial acoperit de gheaţă. Atenţi trebuie să fie consumatorii şi la cumpărarea ouălor de Paşte. La spargere, ouăle nu trebuie să prezinte albuşul tulbure sau amestecat cu gălbenuşul, iar coaja nu trebuie să fie crăpată, murdară sau spartă. Trebuie verificată data durabilităţii minimale care este înscrisă pe ambalaj, în cazul ouălor ambalate sau pe un afiş împreună cu alte informaţii precum categoria de calitate, categoria de greutate şi o menţiune a metodei de creştere.