Marius Stanciu – directorul Casei Judeţene de Pensii Sălaj: “Legislația pensiilor este una foarte instabilă”

Cu o vechime de peste 15 ani în cadrul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Sălaj, Marius Ilie Stanciu, directorul executiv al instituţiei, de profesie economist, răspunde la o serie de întrebări cu privire la sistemul public de pensii. 

 Reporter: Câţi pensionari are judeţul Sălaj? Faţă de anul precedent, numărul lor este în scădere sau în creştere?

Marius Stanciu: În evidențele CJP Sălaj se află un număr de 64.265 de beneficiari de prestații, din care:  53.619 de pensionari din sectorul de stat; 3.792 de pensionari din sectorul agricol şi 6.854 de beneficiari de pensii acordate în baza unor legi speciale. Este vorba despre: magistrați – 33, personal auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor – 20, auditori publici ai Curții de Conturi – 12. Avem un total de 65 de beneficiari de pensii speciale, dar și beneficiari de indemnizații acordate în baza unor legi speciale: revoluționari, refugiați, deportați, detașamente de muncă, soț supraviețuitor etc.). Numărul beneficiarilor de prestații este în creștere față de aceeași perioadă a anului 2020.

 Rep.: Cererile de pensionare înregistrate la CJP în perioada pandemiei sunt… mai multe, mai puţine?

M.S.: În perioada pandemiei s-a constatat o creștere a numărului de cereri privind stabilirea de drepturi noi. Această creștere s-a datorat, în primul rând, modificărilor legislative intervenite, modificări care au dat posibilitatea unor categorii de asigurați, cu activități desfășurate în grupe de muncă sau condiții deosebite şi speciale, să beneficieze de o reducere mai mare a vârstelor de pensionare, amintesc aici: Legea nr. 215/2019 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dar și OUG nr. 163/2020 care a dat posibilitatea completării stagiului de cotizare necesar acordării pensiei pentru limită de vârsă, la vârsta standard sau vârsta redusă datorită condițiilor de muncă, prin cumpărare de vechime. Mai amintesc Legea nr. 232/2020 pentru modificarea şi completarea <LLNK 11990   118 4318B1   0 28>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, lege pentru care au fost depuse peste 2.000 de cereri și Legea nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea <LLNK 11999   105131 301   0 34>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Pentru această lege au fost depuse peste 3.000 de cereri.

Rep.: Care este perioada medie de soluţionare pentru un dosar de pensie “proaspăt depus” la Casa de Pensii?

M.S.: În semestrul I al anului curent, timpul mediu de soluționare a cererilor de înscrieri noi la pensie a fost de 19.90 zile, reprezentând mai puțin de jumătate din termenul maxim legal de soluţionare a cererilor, respectiv 45 zile, situându-ne în indicatorii de performanță, utilizați în activitatea de evaluare a activității caselor de pensii, printre primele 10 județe din țară.

Rep.: Tot mai multe persoane aleg varianta de pensionare, desigur atunci când pot, fie pensionarea anticipată, fie pensionarea anticipată parţial şi când e posibil pensia pentru limita de vârstă. De ce credeţi că cei aflaţi în câmpul muncii “profită” de avantajul pensionarii chiar şi în cazul unei penalizări.

M.S.: În perioada pandemiei au fost multe unități care și-au redus activitatea. Din acest motiv, persoanele care au rămas fără un loc de muncă și nu au avut o altă variantă au ales să se pensioneze, pensia fiind un venit sigur. Motivul pentru care persoanele aflate în câmpul muncii aleg varianta pensionării, chiar și cu penalizare, este datorită faptului că valoarea indicelui de corecție a fost majorată, începând cu anul 2020, la 1,41 față de 1,20 valoarea acestuia pentru anul 2019. Un alt motiv ar fi și teama ca nu cumva să fie eliminată această categorie de pensie. Pensionarii pentru limită de vârstă, după data înscrierii la pensie, pot să își continue activitatea, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Rep.: Cum pot să îşi calculeze persoanele, desigur cu aproximaţie, în funcţie de vechimea în muncă şi vârstă, data obţinerii dreptului la pensie.

M.S.: Pentru a afla vârsta la care îndeplinesc condițiile de pensie, recomandăm persoanelor interesate să solicite acordarea drepturilor de pensie prin depunerea unei cereri și a documentației necesare în acest sens, la sediul instituției noastre, urmând ca după instrumentarea cererii, să se emită, după caz, o decizie de admitere sau de respingere. Chiar și în cazul emiterii unei decizii de respingere, în cuprinsul acesteia și a anexei aferente, se regăsesc datele cu privire la stagiul total de cotizare realizat de solicitant, stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, vârsta standard de pensionare, condițiile de muncă și perioadele aferente fiecăreia, precum și alte elemente pe baza cărora se poate concluziona momentul încadrării la pensie, în condițiile cadrului legal în vigoare la data solicitării. În situația în care, în urma instrumentării cererii, se emite o decizie de admitere și solicitantul nu mai dorește pensionarea, potrivit art. 106 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, acesta poate solicita anularea deciziei în termen de 30 de zile de la comunicare.

Rep.: Se tot vorbeşte despre creşterea vârstei de pensionare, aspect care a stârnit o serie de nemulţumiri. Ce ne puteţi spune?  

M.S.: Din ultimele informații apărute în spațiul public, nu se pune problema creșterii vârstei de pensionare. Dacă o să primim precizări, în acest sens, o să le aducem la cunoștința beneficiarilor prin comunicate și informări de presă.

Rep.: Recent, la instituţia pe care o coordonaţi s-au făcut angajări de personal pentru recalcularea pensiilor. Ce înseamnă asta? Ce pensii vor fi recalculate. Recalcularea înseamnă bani în plus la pensie sau şi… scăderi? Cine beneficiază de aceste recalculări?

M.S.: Recalcularea pensiilor se face în două etape, prima etapă constând în evaluarea tuturor dosarelor de pensie aflate în evidența instituției noastre prin crearea unei baze de date constituită pe baza informaţiilor colectate din sursele în format electronic sau letric existente la nivelul CJP Sălaj. Recalcularea propriu-zisă se va face la momentul când va intra în vigoare noua lege a pensiilor.

Rep.: Cum sunt, din punctul dumeavoastră de vedere, pensiile în România?

M.S.: Dacă ne referim strict la pensiile din sistemul public din România, în ultimii ani acestea au avut un trend crescător. Nu pot să neg că sunt pensii mici, dar în același timp sunt și pensii la un nivel decent.

Rep.: În ceea ce priveşte ajutorul de deces. În cât timp se poate obţine, având în vedere situaţia actuală, respectiv pandemia. Solicitările, documentele justificative pentru acordarea ajutorului, dar şi plata se pot realiza online?

M.S.: Ajutorul de deces se achită în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare. Depunerea documentelor necesare pentru obținerea ajutorului de deces, în perioada pandemiei, se poate face și on-line, prin e-mail. Plata ajutorului de deces se face în cont bancar, dacă solicitantul depune un extras de cont sau prin mandat poștal la adresa de domiciliu a solicitantului.

Rep.: În perioada pandemiei, biletele de tratament pentru pensionari şi asiguraţi au avut trecere? Care sunt staţiunile care se află în topul preferinţelor?

M.S.: Referitor la biletele de tratament în perioada pandemiei, vă  pot spune că data decretării stării de urgență, în luna martie a anului trecut, pentru evitarea răspândirii Covid-19, a fost suspendată activitatea de tratament balnear. Din 24 iunie a fost reluată activitatea de tratament balnear, însă pentru evitarea răspândirii Covid-19 în următoarele serii au fost repartizate un număr mai mic de bilete de tratament față de diagrama inițială de la începutul anului, pentru optimizarea și desfășurarea în condiții de siguranță a serviciilor de tratament balnear, astfel, capacitatea hotelurilor s-a diminuat între 50 și 70 la sută. Pentru anul 2021 ne-au fost repartizate 1.685 de bilete, un număr foarte mic de bilete în comparaţie cu anii anteriori. Dintre acestea s-au valorificat 1.554 de bilete pe parcursul a 17 serii. Începând cu seria a XV-a, data de început 2-4 noiembrie 2021, din cauza situației epidemiologice s-a hotărât obligativitatea prezentării certificatului verde de vaccinare în structurile de primire turistice. Astfel, s-au prezentat la restituire peste 50 la sută dintre cele 114 persoane care au ridicat bilet de tratament. În ultima  serie, a XVII-a, cu începere a tratamentului din 2 decembrie, biletele au fost retrase de către prestatori înainte de începerea seriei, din cauza numărului mic de persoane care și-au prezentat interesul în a achiziționa bilet de tratament. Stațiunile care ne-au anunțat că și-au închis hotelurile sunt: Bizușa, Moneasa,Turda, Ocna Sugatag. CNPP gestionează și administrează sistemul de acordare, distribuire și decontare a biletelor de tratament pentru persoanele îndreptăţite. Nu întotdeauna preferinţele beneficiarilor de bilete de tratament balnear sunt aceleași cu recomandările făcute de medicul de familie sau medicul specialist. Desigur, pensionarii care își au domiciliul în județul nostru preferă să nu se deplaseze la distanțe mari, dar ridicarea unui bilet de tratament se face după consultarea medicului de familie sau medicului specialist. În biletul de trimitere necesar la prezentarea în stațiune, medicul curant sau medicul specialist recomandă staţiunea în funcție de profilul ei și de afecțiunile pe care asiguratul le are. Cele mai solicitate stațiuni sunt: Vatra Dornei, Covasna, Sovata, Felix, Tășnad, 1 Mai, Căciulata, Turda, Ocna Sugatag şi Bizușa. Ceea ce pot să spun este că perioada pandemiei a fost una dificilă pentru valorificarea biletelor de tratament.

Rep.: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi realizat de când sunteţi director şi ce vă propuneţi pe viitor?

M.S.: De când sunt director, din anul 2018, am avut și multe realizări, dintre care amintesc câteva. Am reușit să ne menținem în locuri fruntașe la indicatorii de performanță, utilizați în activitatea de evaluare a activității caselor de pensii; cu ajutorul și sprijinul CNPP s-au obţinut fonduri și s-a realizat înlocuirea acoperișului clădirii sediu, unde CJP Sălaj își desfășoară activitatea, acoperiș serios afectat în urma grindinii din luna mai a anului 2019; s-a reuşit finalizarea clarificării situației juridice a clădirii sediu unde  CJP Sălaj își desfășoară activitatea, demers început încă din anul 2016, pentru care s-au făcut adrese și întâlniri până la nivel ministerial. În acest moment există înscrisă în cartea funciară clădirea și terenul aferent, proprietar Statul Român și CJP în administrare. De asemenea, prin forţe proprii s-a reuşit prelucrarea şi casarea a 146 metri liniari de documente din arhivă, cu termen de păstrare depășit. Cu sprijinul oferit de Crucea Roșie au fost achiziționate cu titlu gratuit materiale sanitare, scaune cu rotile pentru persoane cu dizabilități, scaune pentru dotarea sălii de ședintă a instituției, cort pentru triajul pacienților care se prezintă la cabinetele de expertiză medicală; s-a reuşit achiziționarea modului „Magnum” parte din programul informatic de „Sintec”. Cu ajutorul și sprijinul CNPP s-au obţinut fonduri și s-a realizat achiziția de calculatoare și imprimante noi, s-au obţinut fonduri pentru dotarea integrală cu rafturi metalice a arhivei instituției, aceasta fiind dotată în prezent conform cerințelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă . De asemenea, tot cu sprijinul CNPP, s-au obţinut fonduri pentru modernizarea dulapului de comunicaţii a instituţiei, schimbarea swichurilor şi identificarea traseelor de reţea de calculatoare şi a traseelor de reţea electrică din cadrul instituţiei. De la începutul pandemiei în cadrul instituției au fost asigurate permanent materiale dezinfectante şi s-a acordat o atenție deosebită persoanelor care s-au adresat instituției noastre personal, pentru prevenirea răspândirii şi infectării cu Covid-19, prin respectarea distanței sociale și asigurarea afluxului controlat al publicului în spațiul destinat activității de relații cu publicul. Pentru viitor îmi propun ca serviciile oferite beneficiarilor sistemului de pensii să fie de cea mai bună calitate, să ne menținem printre primele locuri la indicatorii de performanță, să anvelopăm clădirea sediu unde CJP își desfășoară activitatea.

Rep.: Ce vă place şi ce nu vă place în instituţia pe care o coordonaţi. Care sunt plusurile şi minusurile din cadrul CJP Sălaj? 

M.S.: Îmi place foarte mult faptul că am parte de o echipă extraordinară, formată din oameni profesioniști și muncitori care își dau toată silința și priceperea și care de foarte multe ori pun serviciul pe primul plan pentru a veni în sprijinul pensionarilor și asiguraților sistemului public de pensii. Mă bucur când văd oameni care pleacă mulțumiți de la instituția noastră. Mă bucur, foarte mult, atunci când aud la celălalt capăt al firului oameni mulțumiți de răspunsurile și informațiile pe care le primesc de la noi. Nu îmi place că, de multe ori, munca funcționarilor din cadrul CJP Sălaj nu este apreciată la adevărata valoare. Plusurile sunt echipa cu care lucrez, iar minusurile ar fi numărul mic de angajați în raport cu volumul foarte mare de muncă.

Rep.: Cât de mult influenţează politicul funcţionarea sistemului?

M.S.: Politicul influențează sistemul public de pensii, prin actele normative pe care le emite. Legislația pensiilor este una foarte instabilă.

Rep.: Un gând la final de an pentru “publicul” CJP?

M.S.: Din partea întregului colectiv CJP Sălaj, Sărbători fericite şi multă, multă sănătate tuturor!

Leave a Comment