Precipitaţiile din ultimele zile au reactivat alunecările de teren de la Recea, expunând din nou pericolului 20 de familii. Şase case, în care trăiesc 11 vârstnici, stau gata-gata să se prăbuşească.
Fie el bogat, fie sărac, tot omul este legat de casa lui, poate mai mult decât ar trebui. Firele acestei legături sunt explicabile, mai ales la români, care au dezvoltat în extrem cultul proprietăţii. Fiecare, după buzunar, investeşte în căminul lui, căci nu este doar locul unde-şi pune capul seara pe-o pernă şi unde se aşeză tihnit la masă să-mbuce o pâine, ci şi unde adună amintiri. Casă, dulce casă, vorbe greu de dus în aceste vremuri pentru multe familii din satul Recea, comuna Vîrşolţ, care de mai bine de zece ani, privesc neputincioase cum pământul le fuge de sub picioare, cum ţărâna se mişcă atât de mult, încât a distrus agoniseala lor de-o viaţă. A lor şi poate a părinţilor lor. Pentru ca acum, unii să nu mai poată privi înapoi.
Amânaţi, de marţi pe scarţi
La Recea, sătenii, în marea lor majoritate vârstnici, dorm cu spaimă că oricând pot rămâne sub cerul liber, din cauza alunecărilor de teren. Zilele acestea, pământul a luat-o din nou la vale, alunecarea de teren s-a accentuat, alarmând cele 20 de familii care, de anul trecut, aşteaptă ca cineva să le întindă o mână de ajutor. Guvernanţii, deşi primarul de la Vîrşolţ a făcut toate diligenţele posibile, se fac nu aud, că nu văd, ori că sunt prea ocupaţi. Ori motivează că sunt alţii mai…calamitaţi din ţară, pentru care se alocă banii cu prioritate. Şi aşa ne amână de marţi, pe scarţi.
Situaţie critică la Recea
Breda Lajos, prim-edilul de la Vîrşolţ spune că deşi a solicitat în repetate rânduri ajutor financiar de la stat pentru stoparea alunecărilor şi pentru găsirea unei soluţii în vederea consolidării, reabilitării sau strămutării caselor, nu a primit niciun răspuns. Astăzi (ieri-n.r.) am înaintat la Prefectura Sălaj o nouă adresă pentru a ne sprijini şi pentru a solicita fonduri de la Guvern, pentru că de două zile, din cauza ploilor s-au reactivat şi accentuat alunecările de la Recea. Situaţia este critică şi ne aşteptăm la o nouă surpare a pământului, dacă nu intervenim, cât de repede. Cum nimeni nu ne ia în seamă, cred că voi merge din nou la Bucureşti şi văd eu la ce metode (de protest) voi recurge, dar nu mai vin acasă până nu rezolv situaţia aceasta, care s-a agravat extrem de mult de când a debutat, din perioada 2001-2002 .
11 persoane sunt în pericol
La Recea sunt 20 de familii expuse cel mai tare riscului prăbuşirii caselor, din cauza prezenţei terenului argilos din zonă, care îmbibat cu apă produce alunecările de teren. Dintre acestea, şase familii locuiesc în case care oricând se pot prăbuşi, deoarece le-au crăpat pereţii şi fundaţiile, ori le-au fost dizlocate elemente de structură. În trei din locuinţele acestea trăieşte câte o persoană, într-o casă stau patru persoane, şi în alte două imobile îşi duc traiul de zi cu zi câte două persoane. Pentru aceste 11 persoane primăria a pregătit o sală de clasă, ca în momentul în care ar fi nevoie să poată fi găzduite de urgenţă. Breda Lajos a amintit faptul că mai sunt încă opt case foarte grav afectate de alunecările de teren, şi şase mai puţin deteriorate decât acestea, dar tot în pericol, fără a pune la socoteală casa unei femei care s-a prăbuşit în toamnă.
Demersuri fără ecou
Concret, statul nu a făcut încă nimic pentru Recea, a admis prefectul Vegh Alexandru, care a arătat că numai anul acesta s-au înaintat la Guvern două proiecte de hotărâre prin care, se solicita sprijin atât pentru Vîrşolţ, cât şi pentru Dolu, dar nu am primit niciun răspuns. Nu ne pierdem speranţa, a menţionat reprezentantul Guvernului în teritoriu, pentru că nu am avut foarte multe solicitări de acest gen ca să fim amânaţi. Şi la Pericei ne-am confruntat cu alunecări de teren în comunitatea de romi, dar terenul fiind în extravilan s-a depus un proiect prin Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi suntem convinşi că problema de acolo va fi soluţionată în timp scurt. Cât despre Ortelec, soluţia se pare că până la urmă va intra tot în sarcina administraţiei locale.
Suma estimată de autorităţile judeţene se cifra la 7,133 milioane de lei, şi era necesară realizării unor studii geologice, găsirii de soluţii pentru stoparea fenomenului, precum şi pentru stabilizarea efectivă a terenului din intravilan şi pentru consolidarea locuinţelor. Evaluările de specialitate indicau că la Recea ar fi nevoie de ample lucrări de drenaj pe o suprafaţă de 10,5 hectare. Credem că nu ne putem ascunde mereu după deget invocând criza economică, ori faptul că suma necesară soluţiilor tehnice este prea mare, pentru că s-a văzut că la finele anului trecut s-au găsit bani pentru premii consistente şi sporuri (care mai puteau aştepta) prin ministere şi instituţii subordonate. Probabil, printre ei sunt şi cei care se fac că nu ne văd solicitările.