Direcţia de Sănătate Publică şi Casa de Asigurări de Sănătate ar putea fi desfiinţate

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, marţi, că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică vor fi desfiinţate în următoarele zile. Angajaţii celor două instituţii susţin, însă, că munca lor este indispensabilă.
Ligia Marincaş, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, ne-a declarat că din informaţiile primite în cadrul ultimei videoconferinţe cu cei de la Ministerul Sănătăţii, a reieşit că direcţiile vor fi supuse unui proces de restructurare, nicidecum desfiinţate. “Urmează o reorganizare a întregului sistem de sănătate, măsură ce va afecta atât DSP-urile, cât şi casele de asigurări. Deocamdată nu ştim cum va fi realizată această reorganizare; acest lucru urmează să fie stabilit printr-un act normativ ce va fi dezbătut pentru respectarea transparenţei decizionale”, a precizat Marincaş. Aceasta este de părere că restructurarea direcţiilor de sănătate ar trebui să ţină cont de dimensiunea fiecărui judeţ în parte, dar şi de numărul de salariaţi din respectivele instituţii, în condiţiile în care există instituţii cu sute de angajaţi. În DSP Sălaj lucrează, în prezent, 51 de persoane.
Marius Tăutu, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Sălaj, consideră că aceste instituţii nu pot fi desfiinţate “de pe o zi, pe alta”. “Deocamdată, totul este la stadiu de discuţie. Nu pot comenta pe marginea subiectului din moment ce nu suntem informaţi asupra proiectului. Nefiind validată, informaţia aceasta nu face altceva decât să creeze panică în rândul populaţiei. Deja ne-au sunat oameni bolnavi îngrijoraţi de ceea ce au aflat de la televizor”, a mai spus Tăutu.
Proiectul privind reorganizarea caselor de asigurări de sănătate şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene este deocamdată la Ministerul Sănătăţii, nu a fost prezentat în Guvern şi nici nu a fost supus dezbaterii publice, fiind aşteptată o propunere concretă, a declarat consilierul guvernamental Vasile Cepoi. Întrebat dacă sistemul poate funcţiona fără cele două instituţii, Cepoi a spus că poate fi un alt tip de instituţii care să preia atribuţiile celor desfiinţate: “Sistemul ar putea funcţiona cu alt tip de instituţii care să preia atribuţiile celor desfiinţate. Nu ştiu dacă se fac economii, trebuie făcut un studiu de imapact. Dacă desfiinţezi nişte instituţii care au anumite atribuţii, este clar că atribuţiile ar trebui preluate de alte instituţii. Trebuie pus ceva în loc”.
Eugen Nicolăescu a precizat că DSP-urile consumă 10 la sută din fondul de administrare al Ministerului Sănătăţii, iar economiile ce vor fi făcute prin desfiinţarea lor, circa 325 de milioane de lei, vor fi dirijate către programele naţionale de sănătate. În ceea ce priveşte casele judeţene de asigurări, acestea “mănâncă”, potrivit legii bugetului, 3 la sută din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Şi economiile rezultate în urma desfiinţării caselor vor merge tot către aceste programe. În casele de asigurări de sănătate şi în direcţiile de sănătate publică judeţene lucrează aproximativ 8.000 de persoane.
“Vom încerca să găsim resurse în interiorul sistemului reducând birocraţia, eliminând verigile birocratice care, din punctul meu de vedere, nu-şi mai găsesc locul, care sunt verigi birocratice făcând parte din sistemul comunist. Noi funcţionăm cu aceleaşi structuri deconcentrate din 1950. Totuşi, au trecut mulţi ani de atunci. Ca atare, în câteva zile veţi vedea o măsură radicală, desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, care consumă circa 10 la sută din fondurile de administrare ale Ministerului Sănătăţii. Banii îi vom duce către programele naţionale în special, acolo unde avem deficit de finanţare. Vom desfiinţa casele judeţene de asigurări de sănătate. Ele mănâncă, dacă ştiţi, pe legea bugetului trei la sută din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate”, a spus ministrul Eugen Nicolăescu.