Afecţiunile aparatului respirator – principala cauză de deces a bolnavilor sălăjeni

Autorităţile sălăjene din Sănătate marcheză, vineri, sub sloganul „Nu e prea târziu”, Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC, scopul urmărit fiind conştientizarea populaţiei privind factorii de risc ai BPOC, educarea cetăţenilor în vederea recunoaşterii simptomelor bolii şi determinarea lor să consulte medicul la primele semne de boală. România se află pe locul trei în Europa ca rată a mortalităţii prin BPOC la bărbaţi, după Ungaria si Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori. În Sălaj, statisticile sunt negre: afecţiunile aparatului respirator reprezintă principala cauză de deces a bolnavilor.

BPOC este reprezentată de un ansamblu de boli pulmonare cronice care limitează fluxul aerian în căile respiratorii, incomplet reversibil, de obicei progresiv şi se asociază cu un răspuns inflamator anormal al plămânilor la particule nocive sau gaze.

Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, în judeţul nostru morbiditatea generală pe cauze de boala arată că afecţiunile aparatului respirator ocupă primul loc, înregistrandu-se 377,2 cazuri de îmbolnaviri la mia de locuitori. În ierarhia prevalenţei bolilor cronice, îmbolnăvirile prin BPOC ocupă locul al IV-lea, înregistrându-se 2,6 bolnavi cu BPOC la suta de locuitori. În ceea ce priveşte mortalitatea specifică pe cauze de boală, decesele prin boli ale aparatului respirator ocupa locul cinci, fiind înregistrate 2,5 decese prin boli ale aparatului respirator la suta de decese.

Printre factorii de risc pentru dezvoltarea BPOC se află atât factori care nu pot fi controlaţi, ereditari, genetici – deficitul sever de 1–antitripsină, dar si factori care pot fi controlati, precum fumatul, expunerea la pulberi şi chimicale ocupaţionale, poluarea din interiorul şi din exteriorul locuinţei. In timp ce in ţările dezvoltate şi cu venituri medii, fumul de tutun este cel mai mare factor de risc in aparitia BPOC, în ţările cu venituri reduse, expunerea la poluarea aerului din interior, cum ar fi utilizarea de combustibili din biomasă pentru gătit şi încălzire, reprezinta principala cauza a aparitiei BPOC.

Prevenţie, simptome, tratament

Prevenirea BPOC se realizează prin reducerea fumatului prin programe repetate (cei 5 A, conform GOLD): ASK: identificarea fumătorilor; ADVISE: sfătuirea fumătorilor să renunţe la fumat; ASSESS: determinarea dorinţei de a încerca un sevraj;ASSIST: plan de sevraj prin consiliere, suport social, suport din partea familiei şi prietenilor; ARRANGE: planificarea monitorizării, prin eliminarea sau reducerea expunerii la factorii de risc, exerciţii pentru întărirea corpului şi alimentaţie sănătoasă, diagnosticarea precoce a bolii prin spirometrie, control medical periodic. De asemenea, trebuie eliminată sau redusă expunerii la substanţe de la locul de muncă şi trebuie luate măsuri de reducere şi evitare a poluării din mediul interior şi exterior.

Simptomele BPOC includ tusea cronică, minim trei luni pe an, doi ani consecutiv, caz în care diagnosticul este de bronşită cronică; expectoraţie productivă, cu spută mucoasă si uneori mucopurulentă, predominant matinală (care poate fi absentă); greutate în respiraţie, care apare iniţial la eforturi mari, lent progresivă (în ani), până la apariţia dispneii de repaus.

BPOC nu este curabil, dar se pot controla simptomele, iar calitatea vieţii bolnavilor poate fi crescută prin educaţie pentru sănătate, farmacologic – prin administrarea de bronhodilatatoare, glucocorticosteroizi, iar nonfarmacologic – prin programe de exerciţii de respiraţie. De asemenea, la pacienţii cu insuficienţă respiratorie severă ajută mult administrarea de oxigen cel puţin 15 ore pe zi.