Un nimic la ditamai preţul

În “mărinimia” lor, patronii din turism s-au gândit să dea muritorilor, şi în acest sfârşit de an, posibilitatea de a merge la munte pe bani mai puţini. Conştienţi că nimănui nu i-ar trece prin gând să mearga în concediu acum, pe final de an, mai ales la tarifele obscene pe care le percep hotelierii români, au lansat o ofertă, spun ei, specială în unităţi de cazare de 2, 3 şi patru stele. Preţurile sunt cuprinse între 158 şi 358 de lei şi presupun cinci nopţi de cazare. Nimic mai mult. Cine vrea să şi mănânce n-are decât să scoată bani din buzunar.

Aşa ofertă, mai rar, par să spună hotelierii înscrişi în program, care susţin că preţurile sunt cu până la 70 la sută mai mici decât în sezon. Cum ar veni, în toiul iernii, cinci zile la munte costă, la două stele, costă aproape 530 de lei, ceea ce înseamnă peste 100 de lei de căciulă, pe noapte. La două stele, repet, unde ştim cu toţii ce condiţii şi ce servicii există!! Acum, la ofertă specială, o noapte la două stele ar costa vreo 32 de lei. Un tarif corect pentru ceea ce presupune ofera unui hotel din această categorie.

“Luxul” de la patru stele se taxează, până la Crăciun, cu 358 lei. Dacă ne luăm după reclama pe care şi-o fac hotelierii din program, cu reducerea de 70 de procente, calculul arată că, în sezon, pentru cinci nopţi de cazare la munte trebuie să decontăm… 1.150 de lei!!! De persoană!! Stigător la cer!

Ce tupeu şi ce foame de bani dovedesc patronii din turismul românesc!

Da, trăim într-o ţară binecuvântată cu de toate: de la munţi semeţi acoperiţi de păduri – mai puţin dese din cauza defrişărilor necontrolate, la Deltă şi mare. La ce folos când nu ştim să ne folosim de aceste avantaje şi nu ne pricepem să transformăm turismul într-o ramură de succes? Străinii ne ocolesc, iar cei care, totuşi, se încumetă, fug mâncând pământul după ce iau contact cu realitatea din domeniu. Drumurile sunt primul obstacol în calea unei vacanţe reuşite. Urmează condiţiile mizere din hoteluri şi pensiuni, serviciile proaste, lipsa indicatoarelor ori a spaţiilor special amenajate pentru popasuri, gunoaiele, turiştii necivilizaţi. Iar lista poate continua.

Aşa că ne fălim degeaba cu peisajele mirifice, cu bogăţiile plaiului mioritic! Cât timp nu există o strategie clară şi viabilă pentru dezvoltarea turismului, cât timp nu se investeşte în infrastructură, cât timp ne lipsesc cei şapte ani de-acasă, cât timp pretindem preţuri nesimţite pentru… nimic, cât timp nu ştim să ne respectăm clientul, iar ospitalitatea ne este străină, o săptămână de reducere, c-o fi la mare, munte, deal ori câmpie nu va aduce primăvara.