Campania electorala pentru europarlamentare a demarat de vreo 18 zile, insa politicienii privesc in cu totul alta parte, si anume spre Cotroceni. Fara doar si poate, adevarata miza a acestui an este data de interesul tot mai vadit al partidelor fata de candidaturile pentru functia de sef al statului. Bineinteles ca, in acest cadru general, cel mai mult ne preocupa numele viitorului presedinte al Romaniei.
Dupa cum usor se poate observa, la aceasta data, nu avem proiecte europene, suntem habarnisti in cheltuirea banilor de la UE, insa avem deja o groaza de potentiali candidati pentru fotoliul de presedinte al Romaniei, care se bat in promisiuni despre viitorul luminos al tarii. Printre ei, Mircea Geoana, Crin Antonescu, Radu Duda si gemenii Basescu-Boc. Cu sau fara voia dumneavoastra, cred ca pe ceilalti nici macar nu mai merita sa-i mentionam. Cu toate acestea, pentru ca trebuie sa recunosc ca ma incearca o senzatie de disconfort, ma intreb daca mai merita vreunul dintre candidati votul nostru.
De zile bune, pesedistii il tot baga la inaintare pe Mircea Geoana. Desigur, cel taxat cu apelativul prostanacul de catre Ion Iliescu nu promoveaza nici un proiect politic, dar are clar o tinta spre care isi indreapta toate atacurile: Traian Basescu. Discursul sau miroase a praf de pusca expirat, dar si a trandafiri ofiliti.
La randul lor, liberalii dau impresia ca fac front comun cu Crin Antonescu. Fiti convinsi ca este doar o impresie… In realitate, cei mai multi membri PNL sunt mult mai interesati de supravietuirea in nemiloasa opozitie. Vorba unui coleg: La toti ni-i greu, insa eu cred ca viata fara ciolan e extrem de grea. Dupa ce cumperi zeci de mii de voturi imprastiind aiurea fonduri de la bugetul central, descoperi destul de repede ca, fara bani, nu valorezi mai mult de-o ceapa degerata.
Totusi, cea mai ciudata situatie se petrece in PDL. Recenta ipoteza referitoare la posibila inlocuire a lui Traian Basescu cu Emil Boc la prezidentialele din toamna a surprins pe toata lumea. Cei mai multi intuiesc aici doar o gluma proasta, insa altii vad deja un alt presedinte invins de structuri. Ori, mai bine spus, de criza. Oricum, cred ca-i acelasi lucru, in contextul in care Romania este tot timpul in criza, si asta pentru ca institutiile statului par sa doarma in picioare.
In tot acest cadru, ceea ce nu mai uimeste pe nimeni este totala ruptura dintre electorat si clasa politica. Politicianul vorbeste tot mai des de unul singur, intr-o limba pe care numai el o intelege. In acelasi timp, electoratul roman se gandeste, zilnic, la ceea ce va pune pe masa urmatoarea zi. Si totusi, este evindent ca partidele nu fac altceva decat sa isi urmareasca doar propriul interes politic. Nimic nou…
