Parfum de stat: cum își bat joc unele instituții de banii tăi  

Potrivit raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018, auditul efectuat asupra a 3.620 de instituţii publice şi companii de stat a scos la iveală prejudicii de 268 milioane de lei, cele mai mari fiind aduse prin creşterea nejustificată a salariilor, sporurilor şi premiilor sau plata unor lucrări sau servicii neexecutate. Ce înseamnă acest lucru? Avem bani de aruncat pe sinecuri, pe protocoale, pe cadouri de oferit la dive și metrosexuali închipuiți. Pe cumpărături simandlicoase, inutile instituțiilor în cauză dar foarte utile unor șefi, pe șuteli, mișmașuri, aranjamente, pe drepturi salariale care se găsesc în afara legii. Pe carburant consumat aiurea, în interese personale, în instituții. Toate pe banii noștri, ai celor care privesc la autorități cum își arcuiesc umerii, spunând că “nu sunt bani”.

Pe urmă, ieșim, în calitate de miniștri și povestim la TV că nu avem suficiente fonduri pentru alocațiile copiilor și că nu le putem aduce la nivelul stabilit deja prin lege. Că nu se știe dacă mărim pensiile, deși legea prevede asta. Blocăm venitul minim la infecta sumă de 700 de lei de care beneficiază inclusiv cei care au muncit decenii în agricultură. Fără pic de rușine, fără urmă de regret. Răstimp, întoarcem spatele presei, dăm răspunsuri evazive, în doi peri, ne credem zei prin ministere. Toate acestea în condițiile în care bugetarii, în majoritate, au printre cele mai mari salarii din țară, încasează bonuri de masă și își fac anual vacanțele pe banii noștri, ai tuturor, prin tichetele de vacanță la care angajații de la privat nici măcar nu pot visa. Nu-i critic pe cei onești – fără bugetari nu putem să trăim și nu mă iau gratuit de cei care nu-și bat joc de banul public – foarte bine că au tichete de vacanță și salarii mari, acesta este nivelul la care ar trebui și noi, cei din domeniul privat, să ajungem, însă, pentru noi, statul nu are, iată, de trei decenii, soluții. Revenind la dezastrele constate de Camerele de Conturi județene sau de către inspectorii Curții de Conturi București, trebuie să știți că sunt foarte multe instituții publice care își bat joc de banii noștri, făcând găuri negre în bugete pe unde se scurg milioane de lei. În urma verificărilor, Curtea a sesizat organele de cercetare penală în 39 de cazuri, printre care achiziţii fictive prin falsificarea documentelor, sustragerea unor sume plătite de cetăţeni în contul impozitelor şi taxelor locale, retragerea de sume din trezorerie mai mari decât cele care trebuiau achitate conform statelor de plată, dar şi însuşirea în interes personal de fonduri publice din bugetele unor şcoli.

Pe scurt, 268 de milioane de lei prejudiciu constatat, și acesta doar pe un an. Recordul la aruncat cu banii îl deține Institutul de Cercetare Informatică Bucureşti, cu un prejudiciu constatat 2,3 milioane de lei aruncați pe investiții importante, precum majorare ilegală salarii, decontare facturi alcool pe protocol – beau ăia de sting pe la muncă, nu glumă!- parfumuri de lux, ospețe și delicatese, toate în valoare de peste 500.000 de euro. Toate, pe banii tăi! Mai dețin recorduri și alte instituții – între care una care a plătit doi angajați de pomană, pentru că nu i-a văzut nici dracu la muncă în 2018, prejudiciul doar pe acest segment fiind de 217.000 de lei. Nici Sălajul nu e campionul corectitudinii – situația în detaliu o puteți vedea în articolul nostru de primă-pagină, Prejudicii constatate de Camera de Conturi, în Sălaj. Cel mai mare prejudiciu a fost constatat, culmea, nu în Zalău, ci într-o comună – Chieșd – o găurică de vreo 600.000 de lei. Ce au mai găsit inspectorii, pe lângă aceste găuri făcute de molii bugetare: angajați slab pregătiți, indolenți, dotări ca vai de steaua lor, delăsare, miserupism.

Concret: resursa umană este, în general slab pregătită, în sensul că nu cunoaşte prevederile legale şi procedurile pe care trebuie să le respecte. Domeniul achiziţiilor publice se confruntă cu „fluctuaţie ridicată a personalului”. De asemenea,  personalul nu este nominalizat prin decizii sau prin fişa postului pentru urmărirea derulării contractelor sau are sarcini şi responsabilităţi incomplete. „Cunoaşterea insuficientă de către personalul structurilor financiar-contabile a prevederilor cadrului normativ aplicabil activităţilor specifice domeniului respectiv”, este una din problemele identificate în domeniul financiar-contabil. Şi în domeniul juridic, personalul de specialitate este insuficient. În domeniul fondurilor europene sunt subliniate: numărul insuficient de personal implicat în implementarea programelor cu finanţare europeană, supraîncărcare cu sarcini a acestuia în detrimentul calităţii şi pregătire profesională insuficientă sau nesatisfăcătoare a personalului în domeniul managementului de proiecte, experienţa deficitară în activitatea specifică a personalului nou angajat şi inexistenţa sau inconsistenţa unor programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului. Proceduri incomplete, învechite. În domeniul juridic, Curtea de Conturi subliniază inexistenţa procedurilor specifice pentru toate categoriile de activităţi din domeniul juridic, existenţa acestora cu un conţinut incomplet sau neactualizat urmare a reorganizărilor sau a modificării reglementărilor în domeniu şi a practicii în materia juridică sau neimplementarea sau nerespectarea lor de către personalul de specialitate.

În activitatea de IT, la majoritatea instituţiilor nu există proceduri interne operaţionale, precum proceduri de asigurare a securităţii informatice, iar altele există, dar cu un conţinut incomplet, inadecvat sau ineficace. În alte cazuri, ele nu sunt implementate. }n domeniul bugetar: dimensionarea neadecvată a compartimentelor de specialitate, fără a ţine seama de volumul, complexitatea şi dificultatea obiectivelor,  a componentelor procesuale implicate nemijlocit în realizarea acestora (activităţi, funcţii, atribuţii, sarcini ş.a.); aprobarea unor bugete finale mai mari unor entităţi subordonate, fără existenţa unei fundamentări riguroase a acestora; execuţia necorespunzătoare a bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, prin nerealizarea sau/şi neutilizarea veniturilor proprii încasate, inclusiv din anii precedenţi ş.a. Plus o mulțime de alte aberații și nereglui care, toate, ne costă de ne rup pe noi, cei nevinovați și condamnați să ne târâm prin viață cu cele mai umilitoare salarii, cele mai mari prețuri din întreaga Europă și servicii mediocre ori chiar batjocoritoare oferite de multe instituții publice. Unde e curățenia promisă în campanie, d-le Rareș Bogdan? Unde e deratizarea instituțională cea mult- trâmbițată, d-le Ludovic Orban? Ministrul muncii, Violeta care urăște presa, face tam – tam în toată mass – media și dă afară o liftieră, aruncându-se ca un kamikaze în penibil, ministrul Sănătății dă în gropi, cel al Dezvoltării sare și el cu fundul în ridicol, făcând o demonstrație impecabilă de habarnism, în prime-time, la tv. Răstimp, moliile lucrează sau se fac că lucrează iar noi trăim… ori ne prefacem că trăim într-o gaură de șarpe, așa cum a ajuns țara noastră, gaură din care fug cei care mai au puterea să fugă…

 

 

Alte articole

2 Thoughts to “Parfum de stat: cum își bat joc unele instituții de banii tăi  ”

  1. Anonim

    Avea dreptate Iliescu.Tara asta nu poate fi condusa decat de catre un despot.Intelept ar fi vrut dansul unul,dar eu cred ca trebuie unul care sa-i alinieze pe ticalosi in stadioane fata in fata cu plutonul de executie.Fireste ca asta nu se va intampla niciodata, asa ca spor la furat !!!

  2. Anonim

    Sistemul COMUNIST a fost copil mic in exploatatea poporului …fata de sistemul BUGETAR din zilele noastre …care se cred centrul universului

Leave a Comment