Moto: „Obiectivul meu este ca, la sfârşitul lui 2014, să-l trimitem pe Băsescu la pensie!“ – Cristian Preda, europarlamentar PDL
Guvernarea USL îmi aduce aminte, nervos, de toate celelalte perioade de mariaje politice cu năbădăi, de după decembrie 1989. În sensul gălăgiei de pe televizoare, a contrelor, upercuturilor, acuzaţiilor de trădare etc., concomitent cu clamarea unităţii şi a bunei guvernări. Nu sunt adeptul liniştii de faţadă, linişte ce ascunde de multe ori grozăvii, vreau însă să fiu scutit de prosteala pe faţă, de genul că totu-i ok, chiar dacă, de exemplu, Victor Ponta şi Crin Antonescu, liderii USL, seară de seară, îşi trimit bezele otrăvite. Ţine de un truism ordinar: starea de nervozitate, de agitaţie evidentă se transmite până la membrii partidelor în cauză. Aşa că, de pildă, e greu de crezut că după ce seara copreşedinţii alianţei de guvernare se critică reciproc, mai mult sau mai puţin ironic – duios, dimineaţa prin judeţe liderii locali se adună bucuroşi la o cafea. De fapt, nu ştiu dacă se mai văd, măcar la o apă plată cu lămâie, comunicând fiecare cu cine poate din guvern, evident pe linie de partid. Situaţia nu e nouă şi ţine, evident, şi de structura partidelor de la noi, clădite, în general, nu pe performanţă publică, ci pe susţinerea intereselor de grup, de jos până sus. Fapta nu e blamabilă în esenţă, se poartă şi la alţii, baiul e altul: interesul public, celebrul „interes naţional” e atât de „colorat” politic încât se pierde în zona derizoriului, a băşcăliei şi indiferenţei.
Fireşte, una dintre mizele bătăliei interne din USL nu ţine de „interesul naţional”, ci de moştenitorul tronului de la Cotroceni. Abilitatea politică a liderilor PSD, dublată de frâiele executivului, îi fac să aibă prim-planul unor intenţii de decizii, lucru ce stârneşte imediat reacţia liberalilor. Nu ştiu unde se va ajunge cu aceste „înţepături”: pentru binele ţării (ce expresie!) ar merita să înceteze! Iar prioritatea să fie, într-adevăr, buna guvernare. Altfel, cu şantaje, şiruri nesfârşite de declaraţii ş.a. nu vom putea ieşi din imobilismul devenit canceros. Nu de alta, dar un lucru pare sigur în incredibila scenă politică românească: toată lumea (politică), inclusiv PDL, vrea ca Băsescu să plece de la Cotroceni. În schimb, nu toată lumea (politică), inclusiv PDL, îl doreşte pe Crin Antonescu, preşedintele României. Oare de ce?…
Daniel Sauca
