Evaluarea Națională a părinților

A fost o perioadă încărcată de examene, de stres nu doar pentru elevi și profesori, ci și pentru părinți. Sunt tatăl a doi copii, știu cum e cu stresul. Problema cu aceste examene este când noi, părinții, punem presiune exagerată pe copii și ne dorim de la ei ceea ce nu am putut realiza noi. Văd părinți extrem de supărați că pruncul lor nu a reușit să intre la cel mai bun liceu din Zalău, din Sălaj. Care este acest liceu, știe să-mi spună cineva? Oare cel mai bun liceu nu este cel unde copilul își dorește să ajungă și nu unde vor părinții? De cele mai multe ori, părinții au rămas cu sechele cauzate de nereușitele din adolescență și vor să și le „rezolve” acum prin intermediul copiilor. Exagerăm dând mereu vina pe copii, pe noua generație. Oare am uitat cum eram în perioada adolescenței noastre? Cunosc părinți care îi înscriu pe copii la școlile unde și-ar fi dorit ei să ajungă, nu unde vor copiii. Aici e marea tragedie. Uneori am impresia că frustrările adulților sunt mai mari decât cele ale copiilor. Am întâlnit și părinți pentru care notele de 7 și de 8 la examenele pruncilor înseamnă adevărate tragedii. S-a lăsat cu lacrimi, cu supărare mare. Sunt momente în viață când ar trebui să învățăm de la copii, să fim sinceri, să avem inima curată. Baiul e că nu se întâmplă așa, iar răutatea din noi atinge cote inimaginabile. Să nu uităm că în fiecare copil există o rază de speranță.