Ardeii, leii, Zalăul și prețurile scârboase

Am intrat în magazinul din colț. Voiam o pâine feliată și niște chestii pentru pus în sandvișul fiului meu. Nu știu ce naiba să mai inventez pentru a-l convinge să-și mănânce pachețelul de acasă. Uneori reușesc, alteori simt că e în zadar. La rând, în fața mea, era un bătrânel. A luat trei ardei, i-a așezat pe cântar și a așteptat cuminte. În mâna stângă își ținea bastonul, iar în dreapta avea o bancnotă de 5 lei. Omul era pregătit să-și ia ardeii, să plătească și să plece. Vânzătoarea a cântărit ardeii, a calculat și i-a comunicat bărbatului prețul: 5 lei și 80 de bani. În magazin s-a făcut liniște.  Bătrânelul a crezut că e o eroare și i-a cerut femeii să-i cântărească din nou ardeii. Surpriză! Prețul era același. „Doamnă, io am cinci lei, luați ardeiul cel mai greu și lăsați-i pe ceilalți, să îmi ajungă banii”, îi spune bărbatul celei care se afla dincolo de tejghea. Și-a luat bătrânul ardeii, i-a pus cu mare grijă într-o plasă, a plătit și a ieșit. S-a oprit în fața magazinului, s-a uitat la ardeii din plasă și a plecat șchiopătând și pronunțând cuvinte pe care nu le pot reproduce aici. Omului nu îi venea să creadă, nu putea concepe că prețurile au luat-o razna, că unele alimente s-au scumpit într-un hal de neimaginat, iar asta în timp ce politicienii se laudă pe Facebook cu proiectele lor, cu participările lor la activități de doi bani.  Și răspândacii de serviciu îi ridică în slăvi. Eu cred că lumea asta s-a rupt în doua. Prima este lumea celor care nu știu sau au uitat cum este să o duci greu, iar cea de-a doua este a celor care umblă dimineața ca descreierații pentru a prinde macaroane și făină la reducere în centrele comerciale ale Zalăului. Uneori am impresia că politicienii sunt rupți de lume, că fac doar ce vor ei și cum vor ei, că nu le pasă decât de propria imagine, de interesul lor, iar răspândacii sunt lângă ei, îi ling și îi ajută. Rețeta succesului, cred eu, nu se mai bazează pe talent, ci pe șmerechia de partid. Mama lor de ardei! Le propun politicienilor din Sălaj un exercițiu. Ia vedeți, reușiți să trăiți trei luni cu salariul minim pe economie?

One Thought to “Ardeii, leii, Zalăul și prețurile scârboase”

  1. […] Am intrat în magazinul din colț. Voiam o pâine feliată și niște chestii pentru pus în sandvișul fiului meu. Nu știu ce naiba să mai inventez pentru a-l convinge să-și mănânce pachețelul de acasă. Uneori reușesc, alteori simt că e în zadar. La rând, în fața mea, era un bătrânel. A luat trei ardei, i-a așezat pe cântar și a așteptat cuminte. În mâna stângă își ținea bastonul, iar în dreapta avea o bancnotă de 5 lei. Omul era pregătit să-și ia ardeii, să plătească și să plece. Vânzătoarea a… Citeste mai mult […]

Leave a Comment