Aceeasi poveste, alte personaje

Ninsoarea din ultimele zile a invesmantat intreaga tara intr-un autentic peisaj de iarna. Casele, copacii, drumurile, toate sunt acoperite, ca-n povesti, cu un strat gros de nea. Linistea si tihna de basm nu-si au insa locul, pentru ca omatul este pentru romani pericolul public numarul 1. Povestea nu este de ieri, de azi, tine de multi ani, are doar, din cand in cand alte personaje, dar cu aceleasi replici. De cum a inceput sa ninga, majoritatea drumurilor tarii au fost trasee de iad pentru soferi. Drumarii stau pe pozitii si spun ca lucreaza continuu zi si noapte, ca toate utilajele lor sunt pe trasee, ca sarea si nisipul sunt asternute din plin si, in concluzie, ca nu ar trebui sa fie probleme. Cu toate acestea, in tara, drumurile sunt albe, oamenii nu se incumeta sa plece la drum, cei care sunt pe carosabil merg cu frica-n san ca oricand pot derapa. Factorii responsabili se disculpa ca asa e iarna, ca se circula, poate cu viteze mai reduse, dar in conditii de iarna. Care conditii de iarna? Bine ca avem pe cine da vina, dar nu iarna este insa vinovata de conditiile de pe carosabil. In primul rand aceasta nu e iarna, a nins cateva ore si s-a depus pe jos 10-20 de centimetri de omat. Autoritatile, spre disperarea poporului, dau de fapt dovada de nepricepere prin slaba organizarea activitatilor de deszapezire. Bunaoara, de nenumarate ori au fost sesizate in trafic, zeci de utilaje de la interventii, care se pare ca sunt conduse de campioni mondiali la Formula 1, obisnuiti cu viteza mare. Acestia imping zapada pe marginea drumului si dupa ei, potopul. Gramezile raman acolo incremenite, fara ca cineva sa la adune. Fie ca vantul va imprastia mai tarziu pe carosabil zapada, fie ca aceasta se va topi formand pelicule lucioase, tot rau este. Treaba fiind incomplet facuta, este apreciata de cetatean ca ineficienta. Pe acesta nu il intereseaza motivele pentru care masinile merg cu lama ridicata, sau de ce nu se strang nametii de pe marginea drumului, sau temperatura la care sarea topeste gheata. Omul nostru vede doar atat: iarna de-abia acum si-a scos coltii, iar drumarii au stat mai bine de doua luni la adapost. Nu de explicatii are nevoie romanul, din ai carui bani se finanteaza aceste activitati. Pentru el conteaza sa poata circula, fara emotii, pentru ca se poate si la noi sa fie bine. Sunt o sumedenie de tari in Europa unde sunt ierni grele, cu nameti mari, dar asfaltul este ca vara. Nu alocarile bugetare sunt de vina ca noi nu putem asa ceva, ci abordarea utilizarii banului public si respectul fata de om.