Munca “la gri” vă lasă fără drepturi și vechime

Inspecția Muncii din Sălaj a inițiat, zilele trecute, o nouă acțiunea de informare adresată angajaților și angajatorilor. Scopul acestui demers, denumit “Muncește legal, cunoaște-ți drepturile!” este ca lucrătorii să cunoască atât drepturile și obligațiile pe care le au, cât și riscurile la care se expun atunci când acceptă să muncească ”la negru” sau ”la gri”. Munca la negru este activitatea pe care o prestează o persoană pentru un angajator, în condiții care nu respectă prevederile legale. Activitatea desfășurată în afara contractului individual de muncă este nenormată, total neevidențiată și nefiscalizată, fără stat de plată legal întocmit și plata obligațiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidențierea normei de timp, fără documente privind norma de producție și felul muncii. Un alt exemplu de muncă la negru îl reprezintă și cazul în care angajatorul încheie cu salariatul un contract individual de muncă cu timp parțial, însă în realitate angajatul muncește 8 sau 12 ore pe zi. Persoanele care lucrează la negru nu au garanția plății salariului și nu beneficiază de: vechimea în muncă și în specialitate, concediu de odihnă plătit şi alte concedii pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil), pentru studii. De asemenea, nu beneficiază de prestații sociale: pensie, îndemnizație de șomaj, îndemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă și accident, îndemnizaţia pentru maternitate  precum şi pentru creşterea copilului  până la 2 ani etc.

Munca la gri este munca desfășurată de un salariat neevidențiată în întregime. În acest caz, o parte din salariu este trecută în contractul de muncă și pentru aceasta se plătesc taxe și impozite, iar cealaltă parte, așa-numita ”plată în mână”, nu figurează în documentele oficiale și nu este fiscalizată. În acest caz, persoanelor le este afectat cuantumul sumelor cuvenite în caz de pensie, șomaj, concediu medical, concediu pentru creşterea copilului  până la 2 ani etc. Contractul de muncă se încheie de angajator în formă scrisă înainte de a începe activitatea, iar perioada de probă se desfășoară după semnarea contractului individual de muncă. Acesta trebuie citit cu deosebită atenție înainte de a-l semna, urmărind cu precădere clauze precum: data începerii activității, durata contractului (nedeterminată/determinată), locul muncii, funcția/meseria, durata muncii (normă întreagă/o fracțiune de normă), concediul de odihnă (cel puțin 20 de zile lucrătoare), salariul (cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară pentru 8 ore/zi).

Cele mai importante prevederi legale referitoare la muncă, reamintite de ITM

Pentru salariaţii angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi (timp de 5 zile) și de 40 de ore pe săptămână. Se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă.  Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. Munca suplimentară necesită acordul salariatului (cu excepţia cazului de forţă majoră). Efectuarea muncii suplimentare peste durata maximă este interzisă (cu excepţia cazului de forţă majoră). Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia sau cu un spor la salariu de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei acesteia. Munca prestată între orele 22 – 6  este considerată muncă de noapte, iar salariatul de noapte este cel care  lucrează de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru sau cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru. Salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază. Lucrătorii au dreptul între două zile de muncă la un repaus zilnic care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi. Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă, sâmbăta și duminica. Pentru repausul săptămânal acordat în alte zile, angajatorul stabilește și acordă un spor la salariu.  Pentru zilele de sărbătoare legală în care se lucrează  se acordă fie zile libere, fie se va plăti un spor la salariul de bază de minim 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Încadrarea în muncă a tinerilor cu vârsta sub 15 ani este interzisă. Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Tinerii care au împlinit vârsta de 15 ani, pot fi angajați în baza contractului individual de muncă cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, numai dacă munca prestată nu le pune în pericol sănătatea și pregătirea profesională, au transmis într-un comunicat de presă, reprezentanții ITM Sălaj.

 

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment